Nu putem spune că de vina sunt doar autoritățile, care nu implementează ori poate nu reacționează adecvat la hotărîrile Curții de Conturi, sunt și multe aspecte interne și externe nefavorabile, de exemplu, acum suntem în procesul de îmbunătățire a acestor recomandări, asupra cărora lucrăm permanent. La fel, rămîn la un nivel scăzut și pregătirile în domeniul auditului intern a unor autorități publice locale și centrale, dar și nivelul insuficient de salarizare a auditorilor interni, spune Angela Pascaru – membrul Curţii de Conturi.

Acest audit al Curții de Conturi ar trebui să fie sesizat de Ministerul Finanțelor, în primul rînd, și Parlament, pentru că aici încă o dată s-a constatat neexistența unei comunicari eficiente între Curtea de Conturi și aceste organe de stat. Este necesar de stabilit o comunicare instituționalizată, prin care să aducem îmbunătățirea sistemului finanțelor publice locale, să putem oferi mai multă autonomie locală. Totodată, ne dorim ca Ministerul Finanţelor să ne ofere sprijin în comunicare cu CC și cu autoritățile publice locale. De aceea, în urma acestor sesizări, Ministerul Finanțelor are sarcina să organizeze instruiri, mese rotunde, prin care să aducă la cunoștință problemele existente a unui control efectuat de CC, spune Tatiana Badan, Președintele CALM.

Unica instituție, abilitată să ofere o imagine clară și independentă asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici, este Curtea de Conturi, iar guvernarea nu utilizează acest instrument. Asta cum ar fi să ai o afacere și să nu beneficiezi de serviciile contabilului, spune cercetatorul economic și autorul studiului, Tatiana Savva.