După cum a menționat ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Răilean, studiul conține un set de recomandări importante pentru dezvoltarea economiei digitale, ce se referă inclusiv la politici și la cadrul normativ.

Noi am început un proces complex de analiză a tuturor instrumentelor comerțului online. Trebuie să utilizăm la maximum rezerva pe care ne-o oferă comerțul electronic pentru a atenua efectele crizei pandemice asupra economiei. Experiența din timpul pandemiei ne-a demonstrat că întreprinderile care erau mai avansate în domeniul tehnologiilor informaționale au parcurs mai ușor această criză, a menționat ministrul.

Astfel, experții au constatat absența colectării datelor statistice specifice comerțului electronic, ceea ce face dificilă o evaluare eficientă. Totodată, nu există o strategie de țară pentru comerțul electronic, care ar defini clar particularitățile, etapale, actorii și care ar oferi suport pentru întreprinderi, îndeosebi pentru cele mici care nu departamente sau soluții IT atât de dezvoltate.

Comparativ cu evoluțiile regionale, comerțul electronic al Moldovei se află într-un stadiu incipient de dezvoltare. În același timp, infrastructura necesară există, iar utilizatorii finali și comercianții se adaptează treptat canalelor online pentru comerț.

Studiul mai arată că volumul actual al comerț electronic este încă redus în țara noastră. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că un număr constant de agenți economici preferă mai mult platformele internaționale de comerț electronic online decât cele locale.

Experții au mai constatat că majoritatea elementelor de bază necesare ale unui ecosistem de comerț electronic, cum ar fi politici guvernamentale și regimuri de reglementare, stimulentele fiscale pentru sectorul IT, infrastructura necesară comerțului electronic sunt prezente în țara noastră. Totodată, sistemul financiar și de plăți facilitează în prezent tranzacțiile de comerț electronic, iar consumatorii au acces la o varietate de canale non-numerar pentru a efectua plăți.

Pe de altă parte, există și unele bariere care îi împiedică pe comercianți să activeze online și pe consumatori să prefere canalele digitale. Printre acestea se enumeră: consimțământul din partea consumatorului legat de prelucrarea datelor cu caracter personal, lipsa cardurilor bancare pentru majoritatea populației, sabotajul, departamente IT slab dezvoltate și lipsa cadrelor în acest domeniu în autoritățile publice, neîncrederea populației în sistemul bancar, necesitatea deținerii semnăturii electronice pentru realizarea unor procese, lipsa unor reglementări clare privind încheierea contractelor la distanță, lipsa pârghiilor pentru identificarea clienților pentru comerțul online etc.

Totodată, experții au venit cu un șir de recomandări, printre care dezvoltarea Fintech, actualizarea paginilor web ale companiilor pentru facilitarea conformității internaționale a comerțului electronic, crearea unei entități de implementare bancară deschisă, extinderea facilităților fiscale pentru rezidenții parcurilor IT asupra firmelor Fintech, IMM-urilor și altor sectoare strategice, implementarea unui cadru specific de colectare a datelor pentru comerțul electronic, înregistrarea unei mărci comerciale de stat și a unui program „Made in Moldova” etc.

De asemenea, experții au recomandat crearea unor companii dedicate logisticii, care s-ar ocupa cu depozitarea mărfurilor comandate online, livrarea acestora etc., constatând, totodată, că companiile se descurcă în acest sens cu forțele proprii, implicând logistica internă, însă ar trebui ca toate eforturile să se axeze mai mult pe calitatea produselor sau dezvoltarea de noi produse și să apeleze la companii terțe care să le ofere logistica.

Studiul este disponibil în limba engleză și poate fi vizualizat aici.

Reamintim că, în luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore:

• facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri
• stimularea utilizării comerțului electronic
• simplificarea procedurilor vamale la exportul online
• stimularea serviciilor poștale și de curierat.