Produsul intern brut va înregistra o creștere reală de circa 6% în anul 2021 și o valoare de circa 228 mld. lei, iar în următorii trei ani (2022-2024) creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă de circa de 4% până la finele orizontului de prognoză. Date ce anticipează revigorarea treptată a economiei naționale pe termen mediu se conțin în Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

 

Conform estimărilor, creșterea indicatorilor vor fi înregistrate în majoritatea sectoarelor economice. Autorii consideră că, după un an cu secetă profundă, sectorul agricol își va reveni în anul 2021 și se va menține în creștere, în cazul unor condiții climatice favorabile, asigurând și evoluția pozitivă a industriei alimentare. Odată cu îmbunătățirea mediului extern ca rezultat al vaccinării populației și a situației epidemiologice la nivel global, experții anticipează restabilirea activității în sectoarele dependente de cererea externă – industria prelucrătoare, exportul de bunuri și servicii etc.

 

Consumul privat va spori începând cu anul 2021 datorită creșterii cererii și va rămâne unul din factorii determinanți ai creșterii economice. Printre sursele de acoperire a consumului sunt evidențiate veniturile salariale, remitențele în creștere, creditele bancare, care au devenit suficient de atractive odată cu diminuarea ratelor dobânzii, pensiile indexate etc.

 

Totuși, se iau în calcul și riscurile interne și externe de nerealizare a prognozei elaborate: înrăutățirea perspectivelor economice globale ca efect al agravării pandemiei ce poate provoca reducerea cererii externe, contribuind la diminuarea exporturilor şi remitentelor și, prin urmare, la micșorarea producţiei industriale, consumului populaţiei şi creșterii ratei șomajului. Nu poate fi exclusă și apariția unor eventuale șocuri externe ale prețurilor la petrol, tendințe negative în evoluția economiilor partenerilor comerciali principali ai RM ce vor influența negativ exporturile, remitențele, activitatea industrială etc.

 

Pe plan intern riscurile țin de eventuala reintroducere a unor restricții severe comparabile cu cele din perioada de urgență din anul 2020 și tergiversarea procesului de vaccinare, condițiile climaterice nefavorabile, accentuarea dezechilibrelor la nivel macroeconomic (creșterea deficitului bugetar, deficitului contului curent, costului forței de muncă, datoriei publice), fluctuațiile excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale etc.