Grupul de lucru al Consiliul economic pe lângă Prim-ministru s-a întrunit în şedinţă pe data de 24 mai curent pentru a pune în discuţie dezvoltarea învăţământului dual (ÎD) în Republica Moldova. Conform informaţiei prezentate de către Camera de Comerţ şi Industrie din Moldova, care este promotorul acestei idei şi munceşte la promovarea ei din anul 2006, au fost realizăţi paşi importanţi pentru implementarea ÎD în ţata noastră. Au fost întroduse unele noţiuni în legislaţie, a fost creată platforma de dialog între Guvern şi mediul de afaceri, un grup de lucru ce monitorizează domeniul. Cu susţinerea partenerilor europeni (Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) este realizat proiectul „Sustinerea unei instruiri profesionale practic orientată”, statutul de maiştri-instructori certificaţi, care contribuie la educaţia meseriaşilor, a fost obţinut de 31 persoane. În anul de studii 2016-2017 de către 15 companii au fost depuse circa 220 cereri pentru ÎD în cadrul a 9 instituţii de învăţământ profesional tehnic, iar pentru 2017-2018 deja sunt acumulate 600 de cereri, plasate în 23 de instituţii pentru 31 de angajatori. Este un semnal că societatea tot mai mult conştientizează avantajele şi perspectivele ÎD. Despre acestea vorbesc şi statisticile europene: în tările unde este aplicat sistemul ÎD, rata şomajului nu depăşeşte 2,4%, pe când în celelalte atinge 25-30%. Avantajele ÎD sunt vădite: angajatorul are posibilitatea de a obţine un angajat cu abilităţi necesare companiei, care, în procesul de studii, este deja obişnuit cu regulile impuse, cunoaşte cerinţele, dar şi a acumulat experienţa de muncă. Costurile financiare şi cele de timp necesare pentru suplinirea locului vacant pentru stat se reduc. Sunt clare şi avantajele pentru stat: scăderea ratei şomajului, persoana angajată aduce contribuţii la bugetele locale şi cel national, se dezvoltă economia ţării. Cu tote acestea, în Republica Moldova ÎD este un domeniu în care avansarea practică depăşeşte prevederile legislaţiei. Deşi noţiunea de învăţământ dual este introdusă în Codul educaţiei, în legislaţia muncii şi cea fiscală prevederile necesare, cum ar fi contractul de ucenicie, nu se regăsesc. În prezent tinerii din şcolile profesionale, care fac studii şi, concomitent, activează în cadrul companiilor (conform practicilor internaţionale, 30% din timp aceştea dedică studiilor, iar 70% - activităţii practice), nu pot obţine statutul necesar, pentru că în RM nu există o normă legală care ar prevede acest statut şi care, conform bunelor practici internaţionale, oferă companiilor anumite avantaje. Până în prezent în RM companiile, care din sursele proprii asigură instruirea, deseori cazarea şi alimentaţia ucenicilor, le asigură o susţinere financiară (gen burse, salarii pentru munca îndeplinită), oferind o formare profesională avansată, garantând angajarea celor mai buni (deci, diminuează şomajul, sărăcia, migraţia, contribuie, tangenţial, la soluţionarea problemelor demografice), efectuează investiţii, inclusiv în crearea locurilor de muncă noi, aduc plusvaloare semnificativă ţării noastre, nu au susţinerea financiară necesară din partea statului. Mediul de afaceri, în special companiile ce au venit în Moldova cu investiţii esenţiale, care au creat deja câte 2-3 mii locuri de muncă şi îşi doresc majorarea numărului acestora până la 5 mii, au nevoie de specialişti bine instruiţi şi sunt gata să plaseze comanda de formare a acestora. Angajatorii solicită autorităţilor moldoveneşti doar un singur lucru – posibilitatea deducerii în scopuri fiscale a sumelor aferente formării profesionale a viitorilor angajaţi. La cea de a doua chestiune a ordinii de zi în cadrul şedinţei Grupului de lucru a fost pus în discuţie Proiectul de Hotărîre de Guvern cu privire la planurile (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate cu finanțare de la bugetul de stat, pe meserii, specialități și domenii generale de studii, în instituțiile de învățămînt profesional tehnic superiorpentru anul de studii 2017-2018. Au fost aduse statisticile comparative de formare a cadrelor cu studii superioare (Ciclul I şi Ciclul II) în Moldova şi ţările europene. Conform acestora, ţara noastră, din numărul total de 23630 absolventi din anul 2016, a obţinut 26,1% de economisti si contabili (în 28 de tări ale UE, rata medie a acestora constituie 16,95%), specialişti în drept - 15,6% (UE – 5,72%), educatori şi profesori – 16,8% ( contra 8,04%). Proporţia inversă constituie specialităţile din domeniul IT, matematică şi statistică, unde ponderea medie în UE constituie 5,09% (RM – 1%), sănătate şi asistenţă socială – 14,35% în UE contra 4,6% în Moldova. Unii membri ai Grupului de lucru au venit cu părerea că în RM sunt „produşi” prea mulţi contabili, economişti şi jurişti, în lipsa perspectivei de angajare, însă opinia a fost respinsă prin faptul, că în prezent doar Banca Naţională a Moldovei dispune de 48 locuri vacante pentru aceste specialităţi, iar Serviciul Fiscal de Stat – de 300 locuri vacante. Suplimentar, pentru specialităţile respective cererea a scăzut semnificativ. Dacă în anul 2011 pentru studii economice, pe ţară, optau circa 130 mii de studenţi, astăzi numărul lor constituie doar 77 mii. Cu toate acestea, participanţii la discuţii au recunoscut că există un decalaj între cerinţele pietei de muncă şi admiterea tinerilor la studii, în lipsa unui studiu de perspectiva îndelungată a pieţei muncii, a planului de admitere în instituţiile de învăţământ, cu diminuarea cotei locurilor de formare profesională finanţate din bugetul de stat. În acest sens a fost adus exemplul Canadei, care elaborează planul de pregătire a cadrelor pentru decenii, luând în considerare toate aspectele pietei de muncă, începând cu specificul economiei şi încheind cu indicii demografici şi vârsta de pensionare. După acumularea opiniilor membrilor şi sistematizarea acestora, Grupul de lucru va propune un document final, care de asemenea va fi prezentat pe paginile noastre. Reiterăm că între Secretariatul CE pe lângă Prim-ministru și P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” a fosf încheiat un acord de colaborare, în scopul informării sectorului de business despre subiectele de interes major care se discută la nivel de Guvern și Consiliul Economic. Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul Grupului Băncii Mondiale ”Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei. Prin Hotărârea Guvernului RM nr. 631 din 22.08.2011 Consiliului i-a fost atribuită misiunea de a facilita dialogul între reprezentanții mediului de afaceri, comunității donatorilor și formatorilor de politici, în vederea dezvoltării unui climat socioeconomic sănătos și a unui mediu de afaceri nediscriminatoriu, transparent și favorabil investițiilor.