Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a încheiat contractul de vânzare – cumpărare și, în temeiul acestuia, a perfectat certificatul de înmatriculare a autoturismului. Știind cu certitudine că a procurat autoturismul fără vicii ascunse, inclusiv e ordin juridic, a plecat în deplasare în Federaţia Rusă prin Ucraina. La vama Moghiliov-Podolsk G. a fost informat de reprezentanţii vămii Ucraina, că acest autoturism este în căutare internaţională din motivul că a fost furat de pe teritoriul or. Moscova, Federaţia Rusă, și se află în căutare internaţională începând cu 30 martie 2005. Automobilul a fost scos din circuitul civil. Reclamantul a mai indicat că, la predarea bunului, vânzătorul era obligat să-i transmită şi documentele prevăzute de lege pe autoturismul procurat fără careva vicii juridice. Conform datelor eliberate de Secția Urmărire Penală Moghiliov-Podolsk, regiunea Vinița, Ucraina, la data de 10 mai 2017 s-a stabilit că culoarea autoturismului nu coincide, adică autoturismul sustras avea culoarea neagră, iar autoturismul procurat de către reclamant are culoarea albastru închis. Prin hotărârea judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din 04 septembrie 2017, acţiunea a fost admisă integral. Vânzătorul automobilului, S., a depus apel asupra hotărârii date, solicitând casarea acesteia și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. Examinând cererea de apel, Curtea de Apel Bălți a menționat că, conform art.217 din Codul civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părţi a actului lovit de nulitate. Acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă. Colegiul civil al Curții de apel Bălți a stabilit cu certitudine că obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți este un bun furat, respectiv circulaţia acestuia este interzisă prin lege, motiv pentru care instanța de apel a constatat necesitatea invocării din oficiu a nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare. Conform art.219 Cod civil, actul juridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii. Respectiv, fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilităţii de restituire, este obligată să plătească contravaloarea prestaţiei. Partea şi terţii de bună-credinţă au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic nul. Reieşind din prevederile legale sus-citate, Curtea de Apel Bălți a considerat necesar de a obliga părţile, în limitele prevăzute de lege, la restituirea a tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul. Astfel, vânzătorul S. urmează să achite în beneficiul cumpărătorului G. prețul contractului achitat pentru autoturismul în sumă de 65 mii lei și cheltuielile pentru asistenţă juridică, în total suma de 5,38 mii lei. Cât priveşte cheltuielile suportate pentru achitarea taxei pentru folosirea drumurilor și a altor taxe, Curtea de Apel Bălți a respins acţiunea în partea respectivă, or, suma nominalizată nu a fost achitată vânzătorului S. și nu poate fi restituită de către acesta. Totodată, luând în calcul că bunul ce a constituit obiectul contractului de vânzare-cumpărare declarat nul este exclus din circuitul civil, fiind bun furat, acesta nu se va restitui vânzătorului S., care, însă, nu este lipsit de dreptul de a înainta o acţiune în regres faţă de persoana de la care a procurat bunul anterior, or, reaua-credinţă a apelantului în speţa dată nu a fost constatată.