Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Referindu-se la măsurile întreprinse de Ministerul Finanțelor în vederea redistribuirii echitabile a veniturilor și diminuării inegalităților de venituri, ministrul a anunțat că, pentru anul viitor, se va pune accentul pe creșterea nivelului de protecție socială, menționând despre majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 lei și sporirea numărului beneficiarilor, precum și pe lansarea unui program nou de susținere a pensionarilor cu venituri mici în achitarea plății pentru energia electrică. La noi bugetul are programe sociale, majoritatea cheltuielilor sunt orientate către domeniile sociale. Totodată, cred că este nevoie de a se investi și în capitalul uman. În cadrul dezbaterilor politicii bugetar-fiscale pentru anul 2020 practic toate sectoarele s-au referit, în primul rând, la necesitatea de a atrage persoane calificate, de a avea o retenție cât mai înaltă a cadrelor, pentru ca să putem gândi în termen mediu și să ne putem baza pe o memorie instituțională, a spus ministrul. În același timp, ministrul a anunțat că o altă prioritate a ministerului este creșterea autonomiei financiare și a veniturilor autorităților publice locale, fiind redistribuite impozitele pe venitul persoanelor fizice către bugetele locale. Astfel, se propune alocarea a 100% din acest impozit către bugetele satelor și orașelor și a cotei de 50% din impozit în bugetele municipiilor-reședință de raion și pentru cele ale mun. Chișinău și Bălți. Acestea nu sunt niște măsuri populiste. Noi ne propunem să menținem nivelul de investiții și să sporim nivelul de executare a proiectelor. Avem împrumuturi acordate de instituțiile financiare internaționale pentru construcția drumurilor, creșterea eficienței energetice, dar care nu sunt pe deplin valorificate. Anul trecut nivelul de executare a acestor proiecte a fost de doar 37%, de aceea vom discuta cu partenerii externi să creăm o unitate care se va concentra pe creșterea nivelului de executare a proiectelor mari de infrastructură, a precizat ministrul. Pe de altă parte, în cadrul discuțiilor s-a menționat despre necesitatea elaborării unor proiecte de sporire a suportului pentru agricultură, pentru că acest segment este unul defavorizat, dar, în același timp, joacă un rol extrem de important în asigurarea creșterii economice. O altă propunere pentru atenuarea inegalităților a fost majorarea accizelor la băuturile alcoolice, specificându-se că, din cauza consumului de alcool, în societate au loc anumite fenomene care duc, direct sau indirect, la creșterea inegalităților între diferite pături sociale. În acest sens, ministrul a menționat că majorarea accizelor la băuturile alcoolice este și un angajament în fața partenerilor de dezvoltare, dar trebuie să ne gândim la o majorare treptată. Totodată, majorarea accizelor la aceste produse în anii 2021-2022 se discută în cadrul politicii bugetar-fiscale. De asemenea, participanții au menționat despre inegalități în creșterea salariilor, menționând că creșterile salariale s-ar face, ani la rând, pentru aceleași categorii de salariați, în timp ce altele, cum ar fi educatorii, ar fi discriminați. În acest context, ministrul a reiterat că investițiile în învățământul timpuriu sunt prevăzute de autorități. Participanții la discuții au mai menționat că, pentru atenuarea inegalităților, este nevoie de servicii publice eficiente și accesibile pentru toți, o justiție corectă, reformarea sistemului de pensii etc. În cadrul evenimentului a fost prezentat și Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Expert-Grup în parteneriat cu fundația Friedrich-Ebert-Stifung. Potrivit datelor din Raport, ratele anuale de creștere a PIB-ului s-au stabilizat la nivel de 4%, fără să se producă schimbări structurale semnificative în economia națională. În același timp, se atestă un nivel îngrijorător al inegalităților, pe fundalul nivelului ridicat al economiei informale și a bazei impozabile înguste, fapt ce subminează capacitatea sistemului de protecție socială de a face față acestei probleme. Cu date din acest Raport vom reveni.