Îmbunătăţirea performanţei coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova poate contribui la reducerea costurilor comerciale şi elibera potenţialul latent, în special pentru comercianţii mici, pentru care costurile comerciale curente sunt prea mari, se spune în sinteza evaluării coridoarelor comerciale (ECC), realizată în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova şi finanțat de USAID, care a fost prezentată, pe 18 iulie curent, la Chișinău. Coridoarele comerciale reprezintă rute particulare, pe care mărfurile sunt transportate pe cale terestră, maritimă sau aeriană. Realizarea comerţului prin intermediul acestora permite aplicarea economiilor de scară, obţinerea efectelor de reţea şi organizarea adecvată a resurselor pentru îmbunătăţirea sectorului transporturilor. Optimizarea cheltuielilor, conform vicepreședintelui senior al companiei americane Nathan Associates Paul Kent, pot majora PIB-ul ţării cu 0,5% în cazul elaborării şi aplicării unei strategii pentru dezvoltarea sectorului de logistică. Suplimentar, acestea ar spori cu 2% eficiența economică și, respectiv, veniturile bugetare, datorită impactului fiscal. Conform studiului, timpul, costul şi fiabilitatea constituie factorii-cheie în procesul de determinare a competitivităţii coridoarelor din perspectiva logisticii transportului. Deşi starea funcţională a drumurilor, căilor ferate şi a porturilor este necesară pentru realizarea comerţului, îmbunătăţirea mediului de reglementare poate deseori oferi soluţii mai eficiente din punct de vedere al costurilor pentru atenuarea blocajelor în comparaţie cu investiţiile costisitoare în infrastructură. Guvernele şi partenerii de dezvoltare se axează, în mod frecvent, pe proiecte de dezvoltare a infrastructurii fizice şi ignoră dimensiunile discrete, cum ar fi cadrul de reglementare, care pot oferi valori rentabile. În cazul locaţiei ţării fără ieşire directă la mare, coridoarele comerciale ale Moldovei sunt esenţiale pentru economia naţională. În RM, coridoarele comerciale sunt utilizate pentru transportarea atât a încărcăturilor naţionale, cât şi a celor de tranzit şi includ legături rutiere şi feroviare, precum şi căi navigabile interioare, iar rutele marfare aeriene pornesc/ sfârşesc, de obicei, din/în principalele centre economice ale ţării din Chişinău şi Bălţi spre/din centrele economice precum Bucureşti, Germania de Sud, Milano şi Moscova şi porturile regionale, inclusiv Odesa, Cernomorsk, Giurgiuleşti şi Constanţa, de unde sunt transportate spre destinaţiile finale. Kristen Hartpence, specialist în logistică al companiei Nathan Associates, a prezentat în cadrul evenimentului principalele constrângeri identificate în funcţionarea transportului internațional de mărfuri. Printre acestea se regăsesc lipsa cooperării transfrontaliere, sistemele informaționale subdezvoltate care nu oferă acces on-line la servicii și informații, actele regulatorii ale activității sunt inaccesibile. Totodată, se constată lipsa finanțării durabile, care ar facilita înnoirea și majorarea parcului de camioane (cea mai mare parte din mărfuri sunt exportate pe cale terestră), dar și deficiențele de logistică, instituționale și regulatorii. Încă o problemă importantă şi din ce în ce mai amplă, care devenise un factor esenţial de constrângere a comerţului, sunt întârzierile semnificative şi îndelungate la PTF, provocate din cauza cozilor lungi. Întârzierile la frontieră sporesc perioada de tranzit, reduc fiabilitatea coridoarelor şi generează impact indirect asupra costurilor de transport datorită utilizării reduse a camioanelor. Drept exemplu poate servi situația la punctul de trecere Leușeni-Albița, cu infrastructură dezvoltată pe partea moldovenească, prin care este efectuat exportul a 23% din mărfurile autohtone, însă transportatorii sunt impuși să aștepte, în medie, câte 17 ore efectuarea procedurilor de vămuire pe partea română. Serviciul Vamal al RM multiplu a solicitat părții românești soluționarea problemei. Se poate interveni cu efectuarea controlului comun la frontieră, similar procedurilor aplicate la punctele de trecere cu Ucraina, cu utilizarea infrastructurii de care dispunem noi, fără investiții în aceasta din partea românilor. Este necesară doar o sincronizarea numărului angajaților antrenați în procesare, consideră Iurie Ceban, directorul adjunct al Serviciului Vamal. Accesul la porturile regionale devine din ce în ce mai important. Cele din Odesa şi Cernomorsk gestionează cea mai mare parte a comerţului cu containere din Moldova, dar şi o parte semnificativă a mărfurilor în vrac, însă drumurile de acces din Moldova către aceste porturi necesită îmbunătăţiri. Portul din Odesa se confruntă cu problema congestionării şi există şi riscuri percepute la nivel geopolitic de transportare a mărfurilor prin Ucraina care afectează finanţarea. Portul Constanţa este unul eficient, dar îndepărtat, iar segmentul de transport intern este extrem de costisitor. Unicul port al Moldovei, Giurgiuleşti, a gestionat cantităţimoderate de trafic de containere în 2017, precum şi volume semnificative în vrac, inclusiv cereale şi combustibili, şi deţine o capacitate fizică de gestionare mai mare, însă accesul la PILG este limitat de starea foarte proastă a căilor de acces rutier, feroviar şi pe căile navigabile interioare şi de dominaţia în port a unui singur expeditor. În pofida celor expuse, exporturile moldoveneşti au crescut cu circa 19% în perioada 2016-2017, însumând $2,4 mld. în 2017. Tendinţa de creştere a exporturilor a înregistrat valori pozitive datorită diversificării produselor şi accesării unor pieţe noi. Creşterile au fost deosebit de remarcabile în sectoarele de producere a articolelor manufacturate şi produselor alimentare, inclusiv a produselor agricole prelucrate şi vinului. Destinaţiile exporturilor s-au redirecţionat din ţările CSI către ţările UE, constituind 66% din totalul exporturilor ($1,6 mld.) către UE în 2017. Poziția economică și geografică favorabilă a Republicii Moldova urmează a fi valorificată pe deplin prin facilitarea comerțului cu țările din regiune, dar și cu cele situate la mii de kilometri, a recomandat în discursul susținut în limba română Excelenţa Sa James D. Pettit, ambasadorul SUA în țara noastră. Pentru aceasta, Aurelia Ieșeanu, directorul adjunct de Program din cadrul Programului pentru Reforme Structurale, a prezentat propunerile pentru îmbunătățirea situației. Per total, sinteza conține 31 de propuneri, fiecare având scopul facilitării exportului moldovenesc: elaborarea și implementarea un plan național de logistică pentru transportul de marfă, dezvoltarea capacităților ANTA, elaborarea soluțiilor IT pentru asigurarea transparenței și schimbului de informații, inclusiv pe portalul informațiilor comerciale, dezvoltarea sistemului transfrontalier de programare a autovehiculelor. Suplimentar, este propusă îmbunătățirea cadrului legal național în domeniul expediției mărfurilor, dezvoltarea unui serviciu feroviar competitiv pe trenuri bloc pentru transportarea containerelor spre porturi, exploatarea capacităților aeroporturilor Bălți și Mărculești, majorarea numărului agenților economici cu statut de AEO etc. Întrucât Moldova tinde să ajungă spre pieţe noi, provocările nu vor conteni să apară, dar, pentru a profita de noile oportunităţi, sectorul va trebui să fie pregătit pentru a le înfrunta. Chiar dacă o infrastructură bună, adecvată şi de calitate reprezintă, cu certitudine, una dintre condiţiile prealabile pentru comerţ, odată cu extinderea coridoarelor şi expansiunea pieţelor, piaţa serviciilor, facilitarea comerţului şi cadrul de reglementare vor deveni aspecte din ce în ce mai importante, consideră autorii studiului.