Curtea de Conturi a publicat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2020. Potrivit documentului, cu anumite excepții acesta oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare aplicabile.

Astfel, veniturile BASS provenite din contribuțiile de asigurări sociale încasate în anul 2020 au fost înregistrate şi raportate regulamentar, în timp ce normele de raportare a veniturilor nu oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra calculării, achitării, creanțelor și datoriilor pe indicatori separați.

Totodată, evoluția cheltuielilor față de veniturile BASS implică creșterea dependenței față de bugetul de stat și solicitarea transferurilor primite cu destinație generală (pentru acoperirea deficitului), care s-au majorat cu 566,9 mil. lei față de anul 2019.

De asemenea, se menționează că lipsa reglementărilor în cadrul Direcțiilor teritoriale de asistență socială și protecția familiei cu privire la modalitatea și periodicitatea de transmitere a informației către CNAS despre supraplățile achitate neîntemeiat beneficiarilor de ajutor social și ajutor pentru perioada rece a anului, depistate de către Inspecția Socială, nu asigură evidența și raportarea creanțelor acestor prestații.

Misiunea mai constată că insuficiența reglementărilor cu privire la raportarea creanțelor și datoriilor cu termen de prescripție expirat aferente prestațiilor sociale, nu asigură o imagine fidelă, precum și duce la supraevaluarea datoriilor și creanțelor existente.

Pensiile pentru limită de vârstă și de dizabilitate au fost stabilite conform cadrului legal. Totodată, recepționarea cu întârziere a informațiilor privind decesul beneficiarilor determină cheltuieli nejustificate estimate la 1,76 mil. lei.

De asemenea, se menționează că lipsa unor rapoarte de evidență a plăților achitate necuvenit pentru suportul unic și suportul financiar nu asigură identificarea și raportarea unor date veridice aferente creanțelor pentru aceste tipuri de prestații. În același timp, s-a identificat că funcționarea după principii diferite a Sistemului Informațional „Protecția Socială” față de normele de evidență contabilă a determinat denaturarea datelor înregistrate în evidența contabilă și în rapoarte a creanțelor aferente prestațiilor sociale plătite necuvenit beneficiarului, cu 50,24 mii lei.

Misiunea de audit recomandă Ministerului Finanțelor, de comun cu CNAS, să evalueze și să completeze Normele metodologice aferente modului de întocmire a Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu proceduri distincte de reflectare completă a veniturilor.

Totodată, CNAS trebuie să includă în evidența contabilă și în rapoarte creanțele privind suportul financiar și suportul unic, să elaboreze propuneri de ajustare a instrucțiunii privind evidența contabilă a CNAS în vederea descrierii procedurilor distincte de reflectare a datoriilor și creanțelor cu termen expirat, precum și să eficientizeze controalele interne privind verificarea corectitudinii stabilirii, calculării și integrității dosarelor pentru: indemnizația unică în legătură cu decesul pensionarului din rândul instituțiilor de forță, indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obișnuite, ajutor de șomaj, indemnizația în cazul decesului unuia dintre soți.

De asemenea, se recomandă înlăturarea erorilor identificate privind sumele achitate incorect beneficiarilor și să  elaboreze un mecanism de control al corectitudinii achitării indemnizațiilor urmașilor personalului medical decedat ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu COVID-19.