Curtea de Conturi a realizat o misiune de audit pentru identificarea domeniilor sensibile la riscuri aferente managementului și gestionării resurselor Fondului ecologic naţional, evaluarea metodelor, instrumentelor și mecanismelor aplicate prin prisma eficienței și eficacității repartizării și utilizării resurselor fondului. Verificările auditului au identificat deficiențe majore în gestionarea mijloacelor Fondului ecologic național, care au limitat atingerea obiectivelor propuse în realizarea proiectelor investiționale finanțate din acest fond. Astfel, Fondul ecologic național nu are un sistem adecvat de planificare a resurselor necesare, pe parcursul ultimilor 5 ani fiind aprobate proiecte investiționale în lipsa resurselor financiare necesare, depășind bugetele aprobate cu 289,0 mil. lei. Totodată, modul și criteriile de preselecție, aprobare spre finanțare a proiectelor, precum și de distribuire a mijloacelor necesită îmbunătățiri, unele proiecte fiind aprobate cu întârziere, în timp ce altele sunt examinate în regim de urgență. De asemenea, s-a depistat că unii beneficiari de proiecte nu au întrunit toate criteriile de eligibilitate stabilite în Ghidul solicitantului. Expertizarea proiectelor investiționale este una formală și superficială, unele compartimente din Fișa expertizei nefiind completate și evaluate de experții în domeniu, iar evaluările incluse în aceasta nu sunt corelate cu prevederile Regulamentului privind administrarea Fondului ecologic. O altă problemă identificată este tergiversarea aprobării proiectelor înaintate în anii precedenți, în Lista de așteptare fiind incluse proiecte investiționale în valoare totală de 1,4 mld. lei, ceea ce reprezintă peste 5 bugete anuale ale fondului pentru anul 2017. Curtea mai notează că modul de repartizare a mijloacelor fondului prin aprobarea finanțării proiectelor în mai multe etape este unul anevoios și ineficient, pentru că fiecare etapă este înregistrată ca un proiect aparte și cauzează tergiversarea implementării acestora, dar și generează riscul nefinalizării lor, ceea ce duce, implicit, la utilizarea neeconomă a mijloacelor publice urmare a indexării anuale a contractelor cu 2,2 mil. lei și apariția necesităților de efectuare a lucrărilor suplimentare în valoare de 7,8 mil.lei. În același timp, mijloacele financiare ale fondului sunt direcționate pentru realizarea proiectelor destinate aprovizionării cu apă potabilă a populației, și nu pentru soluționarea problemelor de mediu și ecologie. La efectuarea finanțării proiectelor nu se ține cont de prevederile legale, fiind încălcat cadrul regulator, neasigurându-se că beneficiarul a avut o contribuție proprie de cel puțin 15% din costul total al proiectului, după cum prevede legea, și au fost utilizate neeconom 2,3 mil. lei, alocate din fond în lipsa contribuției beneficiarului. Echipa de audit a mai constatat că ședințele Consiliului de administrație s-au desfășurat cu mari abateri de la cadrul regulator, fiind admisă substituirea unui membru al acestuia de către mai multe persoane. Deciziile Consiliului de administrație privind aprobarea, respingerea sau stoparea proiectelor investiționale, precum și scutirea unor beneficiari de plata contribuției nu sunt argumentate, la procesele-verbale fiind anexate doar listele proiectelor investiționale. Curtea mai menționează că, deși procesul de executare a lucrărilor este monitorizat de mai mulți subiecți, acesta nu asigură realizarea calitativă a lucrărilor, fiind constatate lucrări neexecutate în valoare totală de 0,5 mil. lei. Curtea recomandă instituțiilor responsabile de gestionarea fondului să elaboreze și să aprobe: • modele standardizate de registre de evidență aferente activităților de gestionare a mijloacelor Fondului ecologic national • criteriile de selectare a proiectelor investiționale, în bază de concurs, creând condiții de competitivitate între acestea, inclusiv prin aprobarea criteriilor de prioritizare a proiectelor de o relevanță majoră • modul de repartizare a proiectelor investiționale spre expertizare • formatul standardizat al deciziilor Consiliului de administrație de aprobare, sistare, anulare, respingere și de scutire de contribuție de cel puțin 15% din valoarea proiectului • planul de finanțare multianual, ceea ce va permite excluderea practicii de finanțare a proiectelor investiționale prin divizarea lor în etape și aprobarea etapelor ca proiecte investiționale noi etc. Auditul consideră că rezultatele auditului performanței vor contribui la creșterea calității managementului resurselor financiare ale Fondului ecologic, a calității procesului decizional, politicilor în domeniul ecologiei, precum și a managementului financiar-contabil, se menționează în raport. Raportul Curții de Conturi privind auditul performanței asupra gestionării Fondului ecologic national în exercițiul bugetar 2016 este publicat în Monitorul Oficial din 9 martie 2018. Notă: La formarea fondului participă 7 surse de constituire: - mijloacele defalcate din fondurile ecologice locale - plățile pentru emisiile de substanțe nocive de către sursele mobile, care utilizează benzină, carburanţi pentru motoare de avion şi motorină - mijloacele destinate compensării daunelor cauzate resurselor piscicole - contribuțiile benevole ale persoanelor fizice şi juridice, granturilor de la organizațiile donatoare international - mijloacele obținute ca rezultat al activității individuale a Fondului ecologic național sub formă de dividende, dobânzi la depuneri, depozite bancare - plățile pentru analiza solicitărilor şi a documentației care se prezintă în vederea emiterii acordurilor de mediu pentru export a speciilor de plante şi animale sălbatice - plățile pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului. Din cele 7 surse de constituire a mijloacelor care fac parte din veniturile proprii, sunt active doar 3.