Procesul formării veniturilor în cadrul Fondului republican și fondurilor locale de susținere a populației a fost afectat de inconsecvența cadrului legal-normativ, a stabilit Curtea de Conturi în cadrul auditului performanței fondurilor menționate. Hotărârea Curții a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 februarie 2018. Astfel, începând cu anul 2016, funcțiile de administrare a veniturilor au fost dispersate, Serviciul Fiscal de Stat gestionând informațiile privind calcularea veniturilor, pe când fondurile de susținere socială a populației – cele achitate real. În aceste condiții, lipsește posibilitatea urmăririi unei plenitudini a calculării și achitării integrale a plăților, ceea ce a determinat neincasarea veniturilor de la casele de schimb valutar în sumă de 2,7 mil. lei. În acest sens, Curtea recomandă îmbunătățirea cadrului legal privind administrarea veniturilor fondurilor pentru asigurarea încasării depline, precum și oferirea posibilității de utilizare integrală a mijloacelor acumulate. Rezultatele auditului privind performanța utilizării mijloacelor acordate ca ajutor material evidențiază și alte probleme, în special - abordarea diferențiată la selectarea beneficiarilor, prin neevaluarea gradului de sărăcie și de vulnerabilitate și a gravității situațiilor care nu pot fi depășite de sine stătător. Tot aici se menționează lipsa criteriilor de stabilire a cuantumului ajutoarelor , în scopul tratării echitabile la nivel național a beneficiarilor de ajutoare materiale; acordarea, în cadrul programelor cu destinație specială, a unor ajutoare materiale care nu corespund scopului de bază al fondurilor, neconcordanța cuantumului ajutoarelor materiale cu nevoile reale ale beneficiarilor etc. Totodată, au fost identificate cazuri de acordare concomitentă a ajutoarelor din mai multe fonduri. Acordarea unor ajutoare o dată în an, în situația în care mijloacele financiare sunt limitate, în lipsa unor criterii de selectare echitabilă a beneficiarilor privind evaluarea vulnerabilității și a necesarului de mijloace este neargumentată în unele cazuri și nu asigură satisfacerea necesităților pentru care se solicită aceste ajutoare. În același timp, Curtea denotă faptul că, deşi beneficiarii ajutoarelor materiale sunt selectați conform principiului vulnerabilității, prevederile neunivoce și imprecise nu oferă posibilitatea evaluării obiectivității și imparțialității în cadrul acestui proces. Titularii dreptului la ajutorul material sunt grupați în funcție de statutul lor social, ocupațional, de starea familială și a sănătății, în 4 grupe – pensionari, persoane inapte de muncă, familii cu copii, alte persoane, adică nu se ține cont de un criteriu unic la gruparea acestora, în funcție de gradul vulnerabilității. Acest fapt nu a permis efectuarea unei analize relevante pe țară privind utilizarea mijloacelor pentru acoperirea necesităților familiilor afectate de sărăcie în cea mai mare măsură. Termenul diferit de ridicare a ajutoarelor materiale între fonduri este o altă problemă identificată de Curte. Astfel, lipsa unor prevederi clare ce ar reglementa procedura de informare despre acordarea ajutorului material și termenul unic de ridicare a acestuia a dus la cazuri în care solicitanții erau informați prea târziu despre acordarea ajutorului, când deja termenul prevăzut expirase, iar titularul trebuia să aplice din nou pentru acordarea unui ajutor material și să urmeze întreaga procedură de la început. Menționăm că solicitanții sunt informați despre primirea ajutorului material printr-o scrisoare oficială, telefonic sau direct de către asistentul social, ceea ce influențează termenul de ridicare a ajutorului. Fondul republican și fondurile locale de susținere socială a populației sunt instituții publice autonome. Fiind fonduri extrabugetare și componente ale bugetului consolidat, administrarea lor are loc atât la nivel central, cât și la nivel local. Sursele principale și obligatorii ale mijloacelor lor sunt transferurile lunare ce urmează a fi efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 % din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii, transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 50 lei la perfectarea și eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului și transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 0,1% din suma achitată la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar. NOTĂ: Reamintim, că Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultaţii publice proiectul Hotărârii Guvernului privind reorganizarea Agenției Naționale Asistență Socială, care va deveni succesoare de drepturi şi obligaţii ale Fondul republican de susținere socială a populației. Acesta va fi absorbit de ANAS.