La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014). În acest context, Clubul presei economie a organizat o ședință în cadrul căreia a fost discutat impactul DCFTA de la semnarea acordului și politicile pentru următorii cinci ani în vederea valorificării depline a acestuia. În cadrul evenimentului a fost prezentat un studiu în domeniu, realizat de Centrul Analitic Expert-Grup. Astfel, după cum a menționat directorul executiv al Centrului, Adrian Lupușor, creșterea exportului în UE în perioada analizată a compensat pierderile înregistrate pe piața CSI, având o creștere de două ori mai rapidă față de exporturile pe alte piețe. Ca rezultat, UE și-a consolidat pozițiile drept principala piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni. Evident, această creștere a exporturilor de $1,5 mld. nu poate fi atribuită în totalitate DCFTA, pentru că sunt și alți factori care au contribuit la această creștere, cum ar fi investițiile făcute anterior, variația cererii de pe piețele de export, cursul de schimb etc. Noi ne-am propus în acest studiu să vedem care a fost impactul net al DCFTA și este cert faptul că fără DCFTA exporturile puteau fi mai mici. Astfel, circa 40% din această creștere a fost determinată în mod exclusiv de DCFTA (impactul net), efectul DCFTA constituind circa $600 mil. Totodată, directorul Expert-Grup a menționat că, aparent, cel mai mult a avut de câștigat sectorul agroindustrial, unde creșterea exporturilor a fost de peste 50%. Astfel, în 2015-2018, exporturile de produse agroalimentare au crescut cu $820 mil. față de 2011-2014, în timp ce exporturile de produse industriale au crescut cu $761 mil. sau cu 26%. Impactul net al DCFTA asupra exporturilor de produse agroalimentare a fost de circa 3 ori mai mare față de cel produs asupra exporturilor de mărfuri industriale ($475 mil. față de $128 mil.). În același timp, în pofida creșterii exporturilor, se constată că peste jumătate din produsele industriale sunt orientate pe o singură piață (România), iar peste jumătate din exporturile de produse agroalimentare sunt orientate doar pe 3 piețe (România, Italia și Marea Britanie). DCFTA, în pofida unor provocări, a dus la o echilibrare esențială a comerțului, nivelul de acoperire a importului cu exportul a crescut de la 44% la circa 65%, ceea ce este, cu siguranță, o situație îmbucurătoare, a menționat Adrian Lupușor. Pe de altă parte, potrivit lui Valeriu Lazăr, director Business Inteligence Service, fost ministrul al Economiei, potențialul DCFTA nu a fost implementat pe deplin și ar trebui revăzut modelul de competitivitate al țării. Modelul nostru de competitivitate, care, deși a adus la anumite performanțe în relația UE, se bazează, totuși, pe factori cum ar fi costul redus al forței de muncă. Noi în acești cinci ani trebuia să vedem deja industrii noi, produse noi cu valoare adăugată mai înaltă, care să ne permită să avem salarii mai mari. În același timp, directorul BIS a afirmat că impactul DCFTA trebuie analizat nu doar prin prisma exportului. Vreau să dau dreptate celui care a zis că DCFTA nu este nici pe departe doar comerț, noi atunci îl vedeam ca pe un agent de modernizare al Republicii Moldova. Pentru o analiză amplă a impactului DCFTA ar trebui să ne referim la mult mai multe lucruri, nu doar la comerț, pentru că DFCTA era acea matrice pentru edificarea statului de drept, modernizarea societății și alte lucruri, a menționat Valeriu Lazăr. Un proces investițional anemic Cu toate că exporturile în UE au înregistrat creșteri, procesul investițional este destul de modest. Promovarea atractivității investiționale a Moldovei peste hotare ar trebui să țintească domenii de producere cu valoare adăugată înaltă, în special în activitățile care procesează materia primă locală și care asigură un nivel mai înalt de tehnologii. În acest context, Valeriu Lazăr a menționat că principalul factor de stagnare al investițiilor ar fi situația socio-politică. Noi am avut un proces investițional foarte anemic, iar pe zona de investiții străine directe lucrurile stau și mai rău. Noi așteptam ca efect al DCFTA un boom investițional, dar am avut viceversa. Practic, trei ani au fost marcați de incertitudini și instabilitate politică, dar oamenii de afaceri au nevoie de stabilitate și trasabilitate, de aceea în această perioadă nu au fost foarte multe investiții. Tot în acest sens, directorul Expert-Grup s-a referit la Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exportului, care conține unele soluții de diversificare a afacerilor, îmbunătățirea infrastructurii calității și ale cărei prevederi ar trebui să fie implementate și luate în calcul. Priorități Fiind la mijlocul perioadei de implementare a DCFTA, au fost trasate și unele obiective pentru următorii cinci ani, printre care modernizarea infrastructurii calității, sporirea eficienței Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în facilitarea exporturilor de produse agroalimentare, modernizarea și extinderea rețelei de laboratoare de certificare a conformității produselor agroalimentare cu cerințele UE. De asemenea, este recomandată elaborarea unor programe de suport tehnic și financiar pentru companii, în special IMM, în procesul de implementare a standardelor UE, precum și informarea mai activă cu privire la cerințele tehnice privind accesul pe piața comunitară. La fel de importantă este și promovarea schimbului de experiență dintre companiile care au reușit să exporte pe piața UE și cele care intenționează să acceadă pe această piață.