În Republica Moldova doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera riscuri majore pentru mediu și sănătatea populației. Este una din concluziile Curții de Conturi în urma efectuării misiunii de audit asupra performanței privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție și impactul lor asupra sănătății. Hotărârea asupra Raportului respectiv este publicată în Monitorul Oficial, nr. 277-288 din 4 august curent. Auditul a constatat că în Republica Moldova nu a fost creat un sistem integrat de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție, similar celui comunitar, bazat pe o „ierarhie a deșeurilor”. Astfel, se relevă că în țară doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera riscuri majore pentru mediul înconjurător. Curtea atenționează că, potrivit directivelor UE, reciclarea prezintă beneficii economice şi sociale importante, cum ar fi creșterea economică, stimularea inovațiilor, crearea locurilor de muncă etc. Curtea a mai identificat că cheltuielile executate din Fondul Ecologic Național pentru finanțarea proiectelor în domeniul gestiunii deșeurilor sunt nesemnificative și constituie 31,6 mil. lei, sau 4,8% din suma totală a veniturilor acumulate în ultimii trei ani și destinate în acest scop. Restul mijloacelor în sumă de 623,0 mil. lei (94,1%) au fost utilizate preponderent pentru finanțarea proiectelor sistemelor de apeduct și canalizare, consolidarea digurilor. În același timp, Consiliul de administrare al Fondului Ecologic Local a decis finanțarea neregulamentară a 2 proiecte în sumă de 7,8 mil. lei, iar beneficiarii proiectelor nu au prezentat documentele justificative privind utilizarea a 1,6 mil.lei transferate neregulamentar în avans, fiind nevalorificate în termen 2,8 mil. lei. Misiunea de audit a mai constatat că plățile pentru poluarea mediului încasate în anul 2016 de la poluatori în Fondul Ecologic Local au înregistrat o scădere cu 2,1 mil.lei față de perioada precedentă de gestiune, asta deși cantitățile de deșeuri generate au crescut semnificativ. Astfel, plățile încasate de la poluatorii care gestionează deșeurile au constituit 1,7 mil. lei în anul 2015 și, respectiv, 1,6 mil. lei în 2016, sau 15,9% și 19,0% din totalul plăților achitate. Auditul a identificat unele discrepanțe privind plata pentru poluarea mediului raportată în sinteza acumulărilor surselor financiare la FEL și în informația privind activitatea anuală integrală a inspectoratelor ecologice. În anul 2015, suma plăților încasate este mai mare cu 645,8 mii lei, iar în anul 2016 - cu 126,6 mii lei, datorită faptului că subdiviziunile teritoriale ale IES raportează eronat aceste plăți, iar poluatorii nu indică în dispozițiile de plată destinația concretă a plății, și anume, plata pentru poluare cu deșeuri, fiind necesară îmbunătățirea sistemului de management financiar și control intern în acest sens. Lipsa unui mecanism clar privind limitele de distribuire a mijloacelor Fondurilor Ecologice Locale pe domenii cauzează finanțarea insuficientă a cheltuielilor ce țin de domeniul gestiunii deșeurilor. O altă problemă depistată de auditori este sistemul statistic actual de raportare a deșeurilor învechit și neconform cerințelor internaționale privind monitorizarea în diferite puncte ale lanțului deșeurilor, ținându-se cont de gradul de toxicitate și pericol al acestora. Curtea mai atenționează asupra cadrului legislativ-normativ existent în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase și de producție, care este depășit și neajustat la prevederile legislației și standardelor comunitare și nu este prevăzută o delimitare clară a atribuțiilor Ministerului Mediului și ale instituțiilor din subordine în domeniul vizat. Sistemul actual de supraveghere și control ecologic de stat nu a fost reformat și eficientizat, fiind necesară efectuarea controalelor în baza riscurilor, eficientizarea cheltuielilor și consolidarea capacităților instituționale şi tehnice în domeniul protecției şi controlului calității factorilor de mediu. Totodată, Curtea a sesizat că, în domeniul gestiunii deșeurilor, substanțelor chimice și poluării industriale, pericolelor industriale, din totalul de 18 acțiuni prevăzute pentru a fi realizate în anii 2014-2016 conform Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, nu au fost realizate 11 acțiuni, iar nivelul de realizare este 39,0%. În țara noastră, 99,7%, sau 1147 din depozitele de deşeuri şi gunoiștile existente nu sunt autorizate și nu corespund cerințelor legislației naționale și internaționale de mediu, nefiind creată o infrastructură clasificată conform categoriilor comunitare, care să asigure protecția mediului înconjurător și a populației, se mai spune în Raport. Auditul de conformitate asociat auditului performanței privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție a avut drept scop exprimarea unei concluzii generale privind funcționalitatea sistemului actual de gestiune a deșeurilor. Perioada auditată a cuprins anii 2015-2016. Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări ce vor fi remis instituțiilor responsabile.