Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor, cu suportul mediului de afaceri, asociațiilor de business și cu participarea autoritățile locale. Urmează să avem la începutul săptămânii viitoare încă o ședință cu Comisia națională pentru consultări și negocieri colective, pentru a discuta documentul cu sindicatele și patronatele, după cum prevede legea. Tot săptămâna viitoare vrem să trecem acest proiect prin analiza impactului de reglementare și ulterior să îl prezentăm Guvernului, a anunțat ministrul. În cadrul ședinței secretarul de stat, Dorel Noroc, a trecut în revistă principalele prevederi ale proiectului, menționând că, până la finele anului curent, ministerul are 3 priorități: • aprobarea proiectului politicii fiscale și vamale 2020 în Parlament • aprobarea la Guvern a Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării în scopuri fiscale • aprobarea Catalogului mijloacelor fixe. Referitor la proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, Dorel Noroc a menționat că documentul nu vine cu modificări conceptuale pe impozite și taxe, pe cote sau baze impozabile. Noi suntem obligați să asigurăm că achitarea impozitelor are loc cu costuri minime atât la resurse financiare, cât și umane, de aceea proiectul s-a axat pe măsuri care să determine un cost mai mic în procesul de raportare și achitare a impozitului, a explicat Dorel Noroc. Potrivit secretarului de stat, o propunere importantă care a venit din partea mediului de afaceri este legată de deducerea datoriilor compromise. Astăzi, ca să fie acceptată în scopuri fiscale această deducere, este necesar să existe o hotărâre a instanței de judecată sau al executorului judecătoresc, potrivit căreia perceperea datoriei nu este posibilă. Din partea businessului a venit propunerea ca să fie permise spre deducere datoriile de până la 1000 lei cu termenul mai mare de 3 ani, propunerea fiind acceptată de minister. De multe ori cheltuielile de judecată sunt mai mari decât suma de 1000 de lei, a explicat secretarul de stat. O surpriză plăcută pentru mediul de afaceri, după cum a anunțat secretarul ministerului, este anularea normei de limitare a deducerii în sumă de 200 mii lei pentru autoturismele procurate de agenții economici care nu sunt utilizate în procesul de producție și prestare a serviciilor. Considerăm că am ajuns la etapa când orice agent economic să își permită, în funcție de resursele financiare, să utilizeze un autoturism adecvat funcției pe care o are. În acest sens, se propune abrogarea acestei limite. Respectiv, cheltuielile de amortizare pe acest automobil vor fi deduse exact în aceiași manieră în care se deduc alte mijloace fixe ale entității, a menționat secretarul de stat. Totodată, el a menționat că o altă propunere discutată și în anii precedenți este cea legată de donațiile pe care le efectuează agenții economici. Din start atenționăm că nu ne referim la donațiile pe care le fac organizațiile necomerciale, donațiile efectuate pentru casele de copii sau donațiile către autoritățile publice. Actualmente, potrivit Codului fiscal, aceste donații se impozitează cu 24%. Ele nu se permit la deducere, respectiv, la cheltuieli și o altă dată ele trebuie deduse la venitul impozabil. Ceea ce ne propunem noi este să fie stipulat expres că ele nu sunt deductibile, iar atunci când agentul economic face o donație către o persoană se reține un impozit de 6%. Pentru noi este foarte important să avem un regim fiscal echitabil, adică orice venit să fie impozitat aproximativ sau chiar la aceiași rată pentru a nu crea situații de anumite optimizări fiscale. Astfel, orice venit pe care îl are întreprinderea trebuie să fie impozitat la o cotă uniformă, a explicat reprezentantul ministerului. Cheltuielile pentru asigurare cu hrană și transport a zilierilor este încă o modificare foarte necesară, a subliniat secretarul de stat. Chiar dacă din punct de vedere juridic ei nu sunt salariați, din punct de vedere economic aceste persoane sunt salariate și trebuie să beneficieze de același regim ca și angajații. Respectiv, se propune introducerea unei norme care să prevadă expres că se permite deducerea cheltuielilor suportate de către beneficiarii de lucrări pentru transportarea și hrana lucrătorilor zilieri conform modului stabilit de Guvern, precum și neimpozitarea acestor sume la nivel de zilier. O altă prevedere importantă, inclusiv pentru mediul de business, este includerea unei norme care să prevadă expres dreptul agentului economic de a beneficia de deducere pentru plăți efectuate salariaților sau în folosul acestora, din care au fost reținute impozite salariale. Proiectul mai prevede anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrului electronic, și acest subiect fiind discutat în cadrul întâlnirilor cu mediul de afaceri. Astăzi suntem obligați să înregistrăm facturile cu sume mai mari de 100 mii de lei, dar am ajuns la maturitatea în care acest Registru va fi exclus, ceea ce este un lucru pozitiv pentru agenții economici, sub aspectul de raportare și achitare a impozitelor, a menționat Dorel Noroc. Majoritatea propunerilor venite din partea Asociației Businessului European au fost luate în considerare, a menționat președintele EBA, Mariana Rufa. În același timp, ea a declarat că mai sunt câteva aspecte ce necesită a fi analizate, cum ar fi deductibilitatea cheltuielilor de transport. Plafonul care există la moment nici pe jumătate nu acoperă cheltuielile necesare. Din cauza exodului de muncitori, angajatorul aduce cu transportul forța de muncă, inclusiv din regiunea transnistreană, distanța ajungând la 120 km. Solicităm să fie majorat plafonul pentru ca cel existent nu este suficient, a menționat președintele EBA. Totodată, ea s-a referit la aspecte ce țin de restituirea taxei pentru poluarea mediului, deductibilitatea cheltuielilor Fondul de rezoluție bancară, achizițiile de metal feros de la persoanele fizice etc. În același timp, reprezentanți ai Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști au solicitat o claritate în ceea ce privește art.21 din Codul Fiscal, ce prevede că orice datorie a contribuabilului, cât și față de acesta, se supune recalculării la data raportării. Pe de altă parte, SNC stipulează că avansurile acordate și primite nu se mai supun recalculării la data raportării, începând cu anul 2020. Totodată, reprezentanți ai companiei „Edenred” au solicitat o discuție suplimentară axată pe subiectul tichetelor de masă, în contextul realizării unui studiu realizat de către cei patru emitenți de tichete de masă în țara noastră referitor la impactul tichetelor de masă pentru toate părțile implicate, Ministrul Finanțelor a dat asigurări că săptămâna viitoare aceste discuții vor avea loc. Reamintim că, la 19 noiembrie curent, Ministerul Finanțelor a propus spre consultare proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 care prevede aplicarea principiului taxării inverse, scutirea de TVA fără drept de deducere la importul și/sau achiziția articolelor utilizate la producerea tractoarelor și tehnicii agricole, modificarea termenului de achitare a accizelor cu stabilirea termenului de 25 a lunii următoare celei în care a fost scoasă marfa accizată din antrepozit, aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenții economici nerezidenți către populație etc.