Statele de personal sunt importante în contextul respectării drepturilor și garanțiilor salariaților, documentul ar putea fi relevant și în situația în care un inspector sau un investitor ar dori să vadă profilul unei întreprinderi, cu reflectarea datelor ce țin de funcții, salarii etc., consideră reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care este și unul din autorii proiectului. În același timp, reprezentanții mediului de afaceri cred că reintroducerea acestei prevederi în Codul muncii ar reprezenta un element de birocrație, precum și va complica activitatea întreprinderii. Prevederile proiectului de lege privind modificarea Codului muncii au fost discutate în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător. Documentul a fost elaborat de MSMPS în parteneriat cu Confederația Națională a Patronatelor din Republica Moldova, Confederația Națională a Sindicatelor și Inspectoratul de Stat al Muncii. Astfel, angajatorul ar putea fi obligat să aprobe statele de personal ale unităţii, iar modificarea sau completarea acestora se va face doar în caz de necesitate, deci, nu va fi obligatorie aprobarea anuală, cum era anterior. Totodată, participanții la discuții au menționat că o altă prevedere din proiect care, în opinia lor, ar crea dificultăți, este oferirea dreptului conducătorului unității de a stabili transferul zilelor de repaos în scopul utilizării optime de către salariați a acestora și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare. În acest sens, poate fi dificilă cooperarea instituțiilor care și-au stabilit zilele de recuperare diferit și că nu va exista o sincronizare la nivel de autorități. În același timp, s-a menționat că articolul 100¹ din proiect ce se referă la programul flexibil de muncă, la fel, lasă loc de interpretări în contextul în care angajatorul ar trebui să ducă evidența orelor de muncă ale salariatului care va alege un regim flexibil. În acest context, reprezentantul MSMPS a menționat că programul flexibil de muncă nu poate exista în situația în care este dorința unei singure părți, fiind necesară voința ambelor părți. Angajatorul îl poate stabili, dar poate și să nu-l accepte, de exemplu, atunci când există un proces continuu sau se lucrează în schimb. Menționăm, acest articol prevede că angajatorul poate stabili programe flexibile de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului, dacă această posibilitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă, regulamentul intern al unităţii sau în alt act administrativ la nivel de unitate. Totodată, programele flexibile de muncă presupun un mod diferit de organizare zilnică a timpului de muncă față de regimul normal. În cadrul programului flexibil, durata zilnică a timpului de muncă poate fi împărțită în două perioade: o perioadă fixă în care personalul se află la locul de muncă și o perioadă variabilă, în care salariatul își alege orele de sosire și de plecare. Un alt subiect ce a trezit discuții este art. 57¹ din proiect, prin care se propune introducerea examenului medical la angajare și examenele medicale periodice. Reprezentanții mediului de afaceri consideră că prevederea dublează normele ce deja sunt prevăzute și în Legea nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice. În acest context, reprezentantul MSMPS a menționat că Legea nr. 10 reglementează sănătatea publică, însă tot ce ține de raporturile de muncă, drepturile și obligațiile salariatului, inclusiv efectuarea examenului medical la angajare și a celui periodic trebuie să fie prevăzute în Codul muncii, pentru ca angajatorul să nu fie nevoit să consulte și alte acte. De asemenea, participanții au pus în discuție unele neclarități ce vizează Registrul electronic al angajaților din Republica Moldova (REA), pentru că proiectul prevede că, începând cu 1 ianuarie 2021, contractul individual de muncă se va întocmi în două exemplare, se va semna de părți și se va înregistra de către angajator în REA. Reprezentanții mediului de afaceri au dorit însă să afle ce se va întâmpla până atunci, fiind interesați de informații precum: cât timp le va lua introducerea datelor în Registru, ce date vor incluse în acesta etc. În același timp, o bună parte din aceștia au propus excluderea prevederii și revenirea asupra ei după aprobarea Registrului. Menționăm că conceptul Registrului a fost elaborat de Serviciul Fiscal de Stat și este prezentat tuturor sectoarelor (HoReCa, transport, construcții, investitori etc.) Notă: Comisia de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător este instituită în scopul optimizării cadrului juridic şi instituţional ce ţine de reglementarea activităţii de întreprinzător, precum şi în vederea monitorizării activităţii autorităţilor administraţiei publice abilitate cu funcţii de reglementare a activităţii de întreprinzător.