În următoarea perioadă, dezvoltarea regională din Republica Moldova se va axa pe trei obiective generale: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.

În Monitorul Oficial din 1 aprilie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 40 din 26 ianuarie 2022 cu privire la aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare regională a Republicii Moldova pentru anii 2022-2028. Documentul reprezintă cel de-al patrulea ciclu de planificare strategică a dezvoltării regionale în RM și se bazează pe consolidarea și avansarea prevederilor strategiilor naționale anterioare de dezvoltare regională.

• îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare de bază;
• dezvoltarea infrastructurii de suport pentru afaceri
• sprijinirea procesului de adaptare a regiunilor la schimbările climatice, prevenirea riscurilor și reziliența în fața dezastrelor
• Identificarea și promovarea specializării inteligente în regiuni
• Consolidarea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare regional
• Cooperarea regională şi transfrontalieră.

În urma implementării Strategiei, autoritățile tind spre atingerea ratei de ocupare a populației la minim 50%. Totodată, documentul prevede ca finalitate dotarea locuințelor cu servicii publice de apeduct din surse sigure de apă la minim 80%, minim 50% din locuințe să fie dotate cu servicii publice de canalizare, iar 45% din populație să dețină acces la serviciile de colectare a deșeurilor municipale.

De asemenea, Strategia prevede intervenții sistemice menite să sprijine obiectivul de creștere a ponderii PIB-ului național produs în afara mun. Chișinău de la 42% până la 55%.

Factorul cel mai important ce compromite dezvoltarea teritorială echilibrată în Moldova este determinat de gradul scăzut de urbanizare (43% - cel mai jos de pe continentul european) și de arhitectura urbană extrem de fragilă.

În Strategie se mai menționează că mun. Chișinău încă nu a reușit să se transforme dintr-un „pol național de absorbție” într-un „pol național de difuzie” a prosperității, capabil să genereze investiții, inovații și bunăstare pentru restul teritoriului RM.

Totodată, din totalul proiectelor planificate pentru implementare în cadrul Strategiei precedente, 58% au fost finalizate, alte 16% fiind în implementare, iar altele 26,3% nu au fost inițiate.

Conform estimărilor Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pentru a asigura un nivel minim de dezvoltare socio-economică a municipiilor RM, care să corespundă unor criterii de bază de definire a unui oraș-pol de creștere, sunt necesare investiții publice de circa 5,4 mld. lei, inclusiv 1,2 mld. lei pentru mun. Soroca; 1,25 mld. lei – pentru mun. Comrat, 1,13 mld. lei – pentru mun. Ungheni; 832 mil.lei – pentru mun. Cahul, 576 mil.lei – pentru mun. Edineț și 415 mil. lei  – pentru mun. Orhei. Evident, aceste intervenții presupun un efort financiar care depășește cu mult capacitatea bugetelor locale și nu vor putea fi realizate fără un sprijin consistent din partea autorităților publice centrale și donatorilor.

Reamintim că, pentru finanțarea proiectelor și programelor de dezvoltare regională incluse în Documentul unic de program este constituit Fondul național pentru dezvoltare regională, conform căruia sursa principală de finanțare a Fondului provine din mijloacele alocate din bugetul de stat, dar și alte resurse financiare disponibile.