În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :

 

• numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere);
• camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu;
• parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);
• stocarea imaginilor video să fie efectuată pe server sau pe registratorul video al deținătorului de depozit provizoriu;
• termenul de păstrare a imaginilor video să fie de cel puțin 15 zile;
• sistemul de supraveghere video să fie conectat la Sistemul de monitorizare video al Serviciului Vamal;
• să fie asigurat accesul funcţionarilor vamali din cadrul subdiviziunii de profil, din cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal, la distanță în timp real, la camerele ce supraveghează depozitul provizoriu, la vizualizare, precum și cu posibilitatea extragerii datelor din arhivă.

 

În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 238-O din 9 iulie curent privind modificarea Ordinului  nr. 230-O/2007 cu privire la aprobarea unor acte normative de executare a Codului vamal.

 

Pentru a obţine acordul de funcţionare a depozitului provizoriu, solicitanții vor prezenta Aparatului Central al Serviciului Vamal cererea în care se va indica denumirea, sediul, codul fiscal al persoanei juridice solicitante, postul vamal în raza de activitate a căruia se solcită instituirea depozitului provizoriu,  confirmarea deținerii cu titlu legal a spaţiilor destinate, desenele, schițele sau planurile depozitului provizoriu autentificate de către proprietarul depozitului, planul comun, cu indicarea liniară a încăperilor depozitului, teritoriului nemijlocit învecinat cu depozitul provizoriu, drumurilor de acces, planul pentru fiecare încăpere a depozitului cu indicarea amplasării uşilor, ferestrelor, utilajului amplasat și lista mărfurilor presupuse pentru depozitare, care cuprinde denumirea şi clasificarea tarifară în conformitate cu Nomenclatura combinată a mărfurilor.

 

De asemenea, Ordinul este completat cu capitolul VII, ce va reglementa procesul de lichidare a depozitului provizoriu. Astfel, acesta poate fi lichidat la expirarea termenului de funcţionare stabilit în ordinul Serviciului Vamal sau în orice alt moment în cadrul acestui termen. De asemenea, depozitul provizoriu poate fi lichidat şi prin dispoziția organelor vamale, atunci când se constată săvârșirea unor încălcări ale legislației vamale.

 

Deținătorul depozitului provizoriu este obligat să informeze biroul vamal în a cărui rază de activitate se află, precum şi persoanele care au depozitat mărfuri, despre intenția sa de a lichida depozitul cu minimum 20 de zile înainte de data lichidării. În cazul în care lichidarea depozitului provizoriu survine ca urmare a dispoziției organelor vamale, perioada de lichidare este de 20 de zile de la data luării deciziei respective.

 

Pe perioada de lichidare este interzisă plasarea altor mărfuri, iar scoaterea acestora se efectuează în conformitate cu actele normative. În termen de trei zile de la data la care i-a fost înmânat ordinul de lichidare, a expirat termenul de funcţionare indicat în ordinul Serviciului Vamal sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a deciziei de lichidare a depozitului provizoriu, deținătorul acestuia face inventarierea mărfurilor păstrate și prezintă organului vamal darea de seamă.

 

Totodată, organul vamal care supraveghează activitatea depozitului provizoriu în proces de lichidare stabilește, în funcție de cantitatea mărfurilor depozitate, termenul-limită pentru plasarea acestor mărfuri în alte destinații vamale, însă care nu poate depăși 20 de zile din data expirării termenului indicat în ordinul Serviciului Vamal.

 

Documentul mai prevede că, în cazul distrugerii mărfurilor, funcţionarul vamal asigură efectuarea obligatorie a controlului fizic al mărfurilor, în vederea constatării dacă mărfurile corespund cu cele declarate (calitate, cantitate, greutate etc.).