Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB. Potrivit Legii nr. 847 din 24.05.1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar, Ministerul Finanțelor, împreună cu Guvernul trebuie să elaboreze proiectul Legii bugetului de stat şi să-l prezinte legislativului până la 1 octombrie. Parlamentul, la rândul său, trebuie să voteze această lege până la data de cinci decembrie.În pofida prevederilor legislaţiei însă, în fiecare an aprobarea Legii Bugetului de stat întârzie. Anul electoral 2014 nu face excepţie și observăm că în prezent proiectul bugetului de stat nu este încă publicat pe site-ul ministerului Finanțelor, nici pe cel al Guvernului. Mai mult, nici în Parlament nu a fost înregistrat niciun proiect cu privire la bugetul pentru anul viitor. În acest sens, reprezentanții Ministerului Finanțelor au declarat pentru ECOnomist că „politica bugetar-fiscală pentru anul 2015 deja a fost prezentată guvernului, iar proiectul Legii bugetului pentru anul viitor este pregătit de către Ministerul Finanțelor, însă va fi pus în discuții deja de următorul guvern”. Cadrul macroeconomic Deşi nu a fost publicat proiectul, repere despre conţinutul Legii bugetului de stat se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor şi publicat pe site-ul autorităţii. Astfel, potrivit estimărilor, în anul viitor PIB-ul va creşte cu circa 4,5%. Scenariul se bazează pe îmbunătățirea activității în toate sectoarele economiei, în special în ramurile industriale cu potențial ridicat de export, dar și în sectorul construcțiilor, precizează cei de la ministerul Finanţelor. Totodată, rata inflaţiei este estimată la 4,5%, cursul mediu al dolarului – 13,59, iar salariul mediu - la 4500 de lei. Cât priveşte comerţul exterior, se anticipează că exporturile se vor cifra la 2,75 mld. de dolari, iar importurile la 6,2 mld. de dolari şi că aceşti doi indicatori vor creşte cu câte 9% şi, respectiv, 8% anual, până în 2017. Astfel, soldul negativ al balanței comerciale se va majora de la 3,17 mld. dolari în 2014 până la 3,95 mld. dolari în anul 2017. Ce estimări referitoare la venituri şi cheltuieli face ministerul Finanţelor? În Cadrul Bugetar pe termen mediu se prognozează că veniturile bugetului public naţional vor însuma 44,22 mld. de lei, cu aproape 3,8 mld. de lei mai mult decât în anul curent. Cât priveşte veniturile bugetului de stat, pe termen mediu acestea vor crește de la 28,88 mld. lei în 2015 până la 31,72 mld. lei în 2017, ritmul mediu anual de creștere fiind de circa 5%. „Ca pondere în veniturile bugetului public național bugetul de stat va deține circa 64%, fapt ce se datorează implementării începând cu 1 ianuarie 2014 a noului sistem de stabilire a relațiilor între bugetul de stat și bugetele UAT, prin care o parte din veniturile care anterior erau sursă de formare a bugetelor UAT, se preiau la bugetul de stat”, relevă documentul. Cheltuielile bugetului public naţional vor creşte cu circa 3,96 mld. lei, şi vor totaliza 47,2 mld. de lei, adică 39,5% din PIB. „Cheltuielile bugetare vor ajunge în 2017 la 52,8 mld. lei, respectiv 37,1% din PIB, reprezentând o scădere de 2,4 p. p. ceea ce denotă o continuare a procesului de ajustare, folosirea cu eficiență a banilor publici pentru a lăsa spațiul fiscal pentru cheltuielile de investiții care vor constitui în această perioadă, în medie, 6,7% din PIB”, se arată în document. Cheltuielile bugetului de stat sunt proiectate în anul viitor la nivelul de 31,76 mld. de lei. În anii 2015-2017 vor înregistra o creștere relativă de 12,6%, 4,7% și 4,1% anual. Potrivit ministerului Finanţelor, tendința este determinată de evoluția componentelor bugetului de stat, în special legată de preluarea la bugetul de stat de la bugetele UAT a cheltuielilor pentru finanțarea învățământului secundar general, plăților sociale și alte competențe delegate de către autoritățile publice centrale. Deficitul bugetar va constitui aproximativ 3 mld. de lei Ca urmare a veniturilor şi cheltuielilor specificate mai sus, deficitul bugetar al bugetului public naţional se va menţine la nivelul de 2,5% din PIB, adică va constitui aproximativ trei mld. de lei. Ca şi în anii precedenţi, acesta ar urma să fie acoperit din împrumuturi şi granturi externe (2 mld. lei), din emisia de valori mobiliare de stat (415 mil. lei) şi graţie veniturilor din privatizări (297 mil. lei). FMI atenţionează: alocaţiile sociale trebuie reduse În acelaşi timp, în cel mai recent raport de ţară pentru Republica Moldova, Fondul Monetar Internaţional (FMI) îndeamnă autorităţile să promoveze o economie austeră, pentru că, în caz contrar, în 2015 deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,1% din PIB. Şi aceasta din cauza cheltuielilor sociale prea mari pe care autorităţile le-au făcut în perioada electorală: majorări de pensii, salarii, compensaţii pentru agricultori ş. a. Toate acestea, de rând cu încetinirea activităţii economice, vor cauza în acest an un deficit bugetar echivalent cu 5,4% din PIB, în timp ce în 2013 acest indicator a constituit 3,8% din PIB, subliniază raportul FMI. Potrivit fondului, printre cheltuielile împovărătoare pe care le-au făcut autorităţile, se numără mărirea salariilor profesorilor şi angajaţilor instituţiilor preşcolare în august curent, sporirea salariului minim pe ţară de la 900 până la o mie de lei, majorarea plafonului pensiei de la 1300 până la 1500 de lei pentru a beneficia de ajutor financiar din partea statului ş. a. Astfel, pentru menţinerea sustenabilităţii bugetului şi reducerea dependenţei de donatorii externi, FMI recomandă autorităţilor de la Chişinău să controleze mai strict nivelul salariilor şi altor cheltuieli sociale. De asemenea, trebuie respectate prevederile Legii privind finanțele publice locale, ce va intra în vigoare din 2015.Mai mult, FMI a cerut viitorului Guvern să fie deosebit de atent la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor macroeconomice și financiare. Totodată, a recomandat implementarea reformelor structurale ale economiei, mai ales în situaţia în care există un risc de încetinire a creşterii economice în ţara noastră, în contextul ultimelor evenimente din regiune. Menţionăm că, potrivit art. 39 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, dacă legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicată până la 31 decembrie, finanţarea cheltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a douăsprezecea parte din suma cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar precedent. În anul trecut, executivul a aprobat cu o întârziere de circa două luni bugetul, după ce anterior proiectele au fost aprobate de către executiv în termeni restrânși. Atunci Biroul Consiliului Național pentru Participare a acționat în judecată Guvernul pentru încălcarea principiilor transparenței decizionale, după ce executivul a inclus pe ordinea de zi a şedinței din 27 noiembrie 2013 examinarea proiectului Legii bugetului pentru 2014, fără ca anterior acesta să fie făcut public ori consultat cu cetățenii, după cum prevede legislația în vigoare. Ulterior, la 27 noiembrie, proiectul a fost aprobat de Guvern, iar o lună mai târziu a fost adoptat în a treia lectură de parlament. În septembrie curent, prin angajarea răspunderii politice, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2014 din 23 decembrie 2013.

via eco.md