Încetinirea economiei chi­neze, a doua ca mărime din lume, scăderea preţurilor anumitor materii prime, printre care fierul şi petrolul, supraevaluarea pieţei americane de capital şi scăderea brutală a acţiunilor companiilor de tehnologie sunt câteva din cele zece semne despre care publicaţia britanică The Telegraph scrie că anunţă un dezastru financiar global. Frânarea economiei chineze sporeşte riscurile pentru investitorii din întreaga lume, întrucât China contribuie cu un sfert la creşterea economiei mondiale şi este cel mai mare cumpărător de materii prime din lume, cu care îşi alimentează bula masivă din sectorul construc­ţiilor. China Semnalele care vin din China nu sunt încurajatoare. Producţia indus­trială a scăzut cu 0,4% în august com­parativ cu luna iulie, iar pro­ducţia de electricitate a înregistrat în august prima scădere din ultimii patru ani. Turbulenţele din sectorul industrial chinez afectează preţul fierului, petrolului şi al materiilor prime la nivel global. Fierul China cumpără două treimi din producţia globală de fier, materia primă din care se obţine oţelul, însă pro­ducţia chineză de oţel a ajuns la cel mai redus nivel din istorie, iar marja profitului în întregul sector s-a înjumătăţit, la 0,3%. Din cauza diminuării producţiei s-a redus cererea de materii prime, astfel că preţul fierului s-a prăbuşit anul acesta. Preţul minereului de fier a coborât de la 140 de dolari/tonă în luna ianuarie la 83 de dolari/tonă. Petrolul China conduce topul mondial al importatorilor de petrol, o resursă de care depind aproape toate industriile, motiv pentru care preţul ţiţeiului reprezintă un barometru al turbulenţelor economice la nivel global. Preţul petrolului Brent, de referinţă pentru cele mai multe tranzacţii cu petrol, a scăzut semnificativ în ultimele trei luni şi a atins minimul ultimilor doi ani, de 97,5 dolari pe baril. Materiile prime Cererea pe piaţa internaţională a materiilor prime a scăzut semni­ficativ, iar preţurile acestora au coborât la minimul ultimilor cinci ani, potrivit indicatorului Global Commodity al Bloomberg, care evaluează cotaţiile pentru 22 de materii prime. Acţiunile companiilor mici Acţiunile companiilor mici listate pe bursa londoneză sunt mai sensibile la fluctuaţiile economiei şi arată dispoziţia investitorilor. Preţurile acestor acţiuni sunt în scădere chiar dacă emitenţii lor raportează creşterea profiturilor şi veniturilor, ceea ce sugerează că cei mai mulţi investitori sunt sceptici cu privire la redresarea economiei, iar cei mai mulţi vânzători încearcă să-şi încaseze profitul după ce companiile îşi anunţă rezultatele. Bula companiilor de tehnologie Cotaţiile acţiunilor companiilor de tehnologie au scăzut brutal anul acesta. Companii care erau cândva răsfăţatele burselor, cum ar fi Quindell, ASOS, Ocado şi Monitise, şi-au văzut acţiunile prăbuşindu-se din cauza reducerii estimărilor pri­vind piaţa şi rezultatele finan­ciare şi a apariţiei necesităţii modificării modelului de business. Scăderile sunt un semn că investi­torii pleacă de pe poziţiile riscante şi vând acţiu­nile din sectoarele în care veniturile şi profiturile nu sunt ceva sigur. SUA şi banii ieftini SUA au început din 2008 să mărească masa monetară, tipărind tot mai mulţi bani. Banii şi-au găsit un loc pe piaţa de capital, iar indicele FTSE 100, al bursei din Londra, a crescut puternic. Rezerva Federală a SUA a decis să reducă programul de cumpărare de obli­gaţiuni cu 10 mld. dolari pe lună şi ar putea finaliza achiziţionarea în octombrie, în cazul în care condiţiile economice sunt favorabile. Creşterea dobânzilor Rezerva Federală a SUA şi Banca Angliei intenţionează să mărească dobânzile începând cu anul viitor şi ar putea perturba economia mondială, care a devenit dependentă de credite ieftine. Scumpirea datoriilor ar putea avea ca rezultat cel puţin reducerea profitabilităţii şi a numărului de achiziţii efectuate cu ajutorul creditelor. Acţiunile nu cresc până la nesfârşit Indicele FTSE 100 creşte accelerat de cinci ani, sau 66 de luni, a patra cea mai mare revenire din istorie. Cea mai lungă perioadă de creştere a fost cea din 1990-2000, care s-a terminat cu bula dotcom. Aceasta a durat 117 luni. Un alt urcuş notabil a fost cel din 1921-1929, care a ţinut 97 de luni. În 1929 a avut loc cel mai mare crach de pe bursele de acţiuni din istorie. Creşterea de după cel de-al Doilea Război Mondial a durat 70 de luni, din 1949 până în 1956. Acţiunile americane supraevaluate Indicele S&P 500 a atins anul acesta cel mai ridicat nivel din istorie şi, după anumiţi indicatori, cum ar fi Shiller PE, este supraevaluat cu 60%.

via www.zf.ro