Cadrul legal privind transparența bugetară nu este un impediment crucial în alinierea la bunele practici. Chiar dacă conține câteva constrângeri, cadrul general cu privire la transparență poate fi îmbunătățit prin abordări mai pro-active cu din partea administratorilor de bugete și Autorităților Publice Centrale. Acest lucru este posibil deoarece cadrul general lasă suficient spațiu Ministerului Finanțelor, astfel încât acesta să poată include măsuri de sporire a transparenței bugetare în planurile de activitate (inclusiv, pentru a putea aloca resurse). De asemenea, până în prezent, nu au fost identificate cazuri în care persoanele cu funcții de răspundere să fie sancționate pentru transparență excesivă. Principala vulnerabilitate a cadrului legal privind transparența se referă la publicarea documentelor și materialelor înainte de a fi transmise către Guvern și după aprobarea de către Guvern. Cadrul de transparență general cuprinde câteva prevederi care pot fi interpretate diferit de către diferite autorități și, prin urmare, procesul de asigurare a transparenței, în general, este neuniform și instabil în implementare. În ceea ce privește actele aprobate de Guvern, vulnerabilitatea se manifestă în momentul transmiterii proiectelor de documente către Guvern și în momentul în care acestea pleacă din Guvern către Parlament. Astfel, este important ca, cadrul de reglementare să includă prevederi exprese privind publicarea pachetului de documente după consultare și avizare, pe pagina web a Ministerul Finanțelor (APC autoare în caz general) în momentul transmiterii către Guvern. La fel și după aprobarea de către Guvern, tot pachetul de documente să fie publicat pe pagina web a Ministerul Finanțelor (sau a Guvernului) odată cu transmitere acestuia către Parlament. În cazul anumitor proiecte, anume așa și se întâmplă, însă nu de fiecare dată și nu pentru toate pachetele de documente. Citeşte mai mult.

via | www.expert-grup.org