Opinii
Remiterile de bani ale moldovenilor, „mâncate” de criza din regiune
Remiterile de bani în ţară ale moldovenilor care lucrează în străinătate îşi continuă trendul descendent. Astfel, în opt luni ale anului 2015, remiterile de bani ale moldovenilor care muncesc în străinătate s-au redus cu aproape o treime, până la 744 milioane USD.
Este pentru prima dată după criza financiară din 2009, când în ultimele luni transferurile au coborât sub 100 de milioane de dolari SUA.
Cele mai multe transferuri au fost făcute în USD – 41,6% (+4%) urmate de cele în euro – 32% (-2%) şi ruble ruseşti – 26,5% (-3%).
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în trimestrul doi, persoanelor fizice din Republica Moldova, prin intermediul băncilor licenţiate, le-au fost transferate din străinătate mijloace băneşti în valoare de 306,86 mil USD, în descreştere cu 32,4 la sută comparativ cu trimestrul II, 2014.
Transferurile de mijloace băneşti din străinătate, efectuate în favoarea persoanelor fizice în bază brută, au constituit 329,83 mil USD. În structura pe valute, transferurilor în euro le-a revenit ponderea principală de 41,0 la sută, urmate de transferurile în dolari SUA – 27,9 la sută şi cele în ruble ruseşti – 24,3 la sută.
Analiza dinamicii transferurilor (ridicări din casele băncilor licenţiate) denotă creşterea volumului transferurilor ridicate în euro cu 2,9 la sută faţă de trimestrul II, 2014 şi micşorarea cu 24,1 la sută a celor în dolari SUA, cu 29,0 la sută – în ruble ruseşti şi cu 43,3 la sută – în lei moldoveneşti.
Din punct de vedere al provenienţei geografice a remiterilor în favoarea persoanelor fizice, transferurilor din CSI le revine ponderea de 48,5 la sută (în descreştere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul II, 2014), iar celor din UE – 26,8 la sută (în creştere cu 8,0 la sută comparativ cu trimestrul II, 2014).
În distribuţia pe state a transferurilor în favoarea persoanelor fizice, Rusia continuă să fie sursa principală, deţinând ponderea de 46,3 la sută (142,21 mil USD) din total (în descreştere cu 18,2 puncte procentuale comparativ cu trimestrul II, 2014).
Alte surse importante de transferuri au fost: Italia – 11,2 la sută (34,44 mil USD), Israel – 9,5 la sută (29,14 mil USD), SUA – 8,4 la sută (25,91 mil USD), Marea Britanie – 3,0 la sută (9,13 mil USD), Germania – 2,4 la sută (7,42 mil USD), Franţa – 1,7 la sută (5,28 mil USD), Turcia – 1,3 la sută (4,06 mil USD), Spania – 1,0 la sută (3,06 mil USD), urmate de Kazahstan, Grecia şi Irlanda. De menţionat că transferurile din aceste douăsprezece state (inclusiv din Rusia) reprezintă 87,0 la sută din totalul transferurilor în Republica Moldova (306,86 mil USD).
Analizând structura valutară a tranzacţiilor externe efectuate în trimestrul II, 2015, se poate constata că cele în dolari SUA au deţinut o pondere de 78,2 la sută din totalul intrărilor şi de 77,8 la sută din totalul ieşirilor (comparativ cu trimestrul II, 2014, valoarea tranzacţiilor s-a diminuat cu 11,3 şi, respectiv, 21,1 la sută).
Ponderea operaţiunilor în euro a constituit 14,9 la sută la intrări şi 15,7 la sută la ieşiri (faţă de trimestrul II, 2014, valoarea tranzacţiilor s-a diminuat cu 57,4 şi, respectiv, 55,0 la sută). În fluxurile aferente comerţului cu bunuri şi servicii, operaţiunilor în euro le-a revenit 50,5 la sută din încasări şi 47,0 la sută din plăţi.
Operaţiunile în ruble ruseşti au avut o pondere de 3,0 la sută la intrări şi de 2,8 la sută la ieşiri (faţă de trimestrul II, 2014 valoarea tranzacţiilor s-a micşorat cu 83,3 la sută la încasări şi cu 50,3 la sută la plăţi). În fluxurile aferente comerţului cu bunuri şi servicii, operaţiunile în ruble ruseşti au constituit 3,4 la sută din încasări şi 3,5 la sută din plăţi.
Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 16,3% din totalul veniturilor.
O bună parte (35%-40%) din remitenţe sunt transferate prin căi informale, ceea ce sugerează necesitatea popularizării metodelor oficiale de transmitere a banilor. În acest sens, trebuie examinate oportunităţile extinderii infrastructurii de transfer rapid al banilor prin aplicarea serviciilor de telefonie mobilă şi prin a permite asociaţiilor de economii şi împrumut, cu respectarea tuturor rigorilor şi normelor prudenţiale, să presteze servicii de transfer de bani în parteneriat cu companiile internaţionale specializate.
Două treimi din emigranţi preferă să plece în Rusia, cota înaltă care revine acestei ţări fiind explicată de lipsa barierelor lingvistice, cererea înaltă pentru forţa de muncă de calificare joasă şi medie, adaptabilitatea moldovenilor la condiţiile dificile de muncă şi trai şi costurile relativ mici ale emigraţiei.
Expert Grup susţine că pe parcursul întregii perioade de tranziţie, importanţa remitenţelor pentru creşterea economică a Moldovei a crescut rapid, ajungând la o treime din PIB în 2006. În ultimii ani, Republica Moldova figurează în topul ţărilor cu cea mai mare contribuţie a remitenţelor la creşterea economică. Importanţa remitenţelor este confirmată şi de faptul că perioada în care acestea au crescut cel mai rapid (2000-2008) a coincis cu perioada de creştere robustă a economiei moldoveneşti.
La moment, acestea asigură circa o pătrime din PIB, însă continuă să rămână cea mai importantă sursă de finanţare a contului curent, devansând vizibil investiţiile străine directe, transferurile guvernamentale şi împrumuturile. Prin urmare, remitenţele contribuie esenţial la menţinerea sustenabilităţii datoriei externe a Moldovei şi stabilităţii monedei naţionale.
Economiştii moldoveni şi instituţiile financiare internaţionale atenţionează asupra reducerii remiterilor de bani ale moldovenilor care muncesc în străinătate ca urmare a crizei din Rusia, dar şi a deprecierii rublei ruseştii faţă de principalele valute de referinţă.
Peste 700 de mii de moldoveni lucrează în străinătate, temporar sau permanent, atestă date ale Băncii Mondiale, informaţii confirmate şi de experţii locali. Potrivit Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în Rusia, actualmente sunt angajaţi cu contract oficial de muncă în jur de 50 de mii de moldoveni, în timp ce alţi 49 de mii activează în bază de patentă.
via | capital.market.md
„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.
3
2049 vizualizări
Data publicării:
13 Octombrie /2015 13:13
Catalogul tematic
Noutăți
0 comentarii
Cont nou
Parola repetat *
Autentificare
Autentificarea se poate efectua cu ajutorul adresei de E-mail sau a Login-ului
E-mail/Login *
Parola *