Politica bugetar-fiscală și vamală reprezintă un proces complex și de importanță majoră pentru comunitatea Asociației Businessului European. În cadrul întregului proces de consultare a politicii date, EBA este una dintre cele mai puternice porta voce a mediului de afaceri.

EBA fiind constituită 13 ani în urmă, sub egida Delegației UE la Chișinău și reprezentând peste 100 de companii internaționale și locale, este cea mai implicată asociație de business în procesul de transpunere legislativă pe parcursul integrării RM în UE, iar anual comunitatea și experții EBA sunt implicați în procesul de elaborare a priorităților comunității în domeniul fiscal și consultare a proiectului Politicii bugetar-fiscale și vamale, iar anul acesta nu a fost o excepție.

Menționăm că lista de subiecte e elaborată și discutată detaliat în cadrul ședințelor Comitetului pe fiscalitate și vamă, a cărei președintă este Diana Ilicciev, Contabil-șef al VictoriaBank și Constantin Agafița, copreședinte a Comitetului și Manager de Audit al Baker Tilly Klitou and Partners. Prioritățile identificate se regăsesc în documentele de poziție care sunt prezentate în cadrul consultărilor, dar și activ vociferate în cadrul ședințelor cu Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat și Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului.

Prioritatea EBA Moldova rămâne în continuare susținerea business-ului și autorităților în parcursul de integrare europeană, prin participarea și implicarea în procesul de transpunere legislativă, dar și în asigurarea unui suport concret de consolidare a competențelor și expertizei, pentru a asista o implementare de calitate a cadrului legal armonizat.

Sandra Dolghii, Tax Policy Manager EBA Moldova

Alinierea legislației naționale la acquis-ul Uniunii Europene va reprezenta un pas ferm de susținere a mediului de afaceri

Politica fiscală pentru anul 2025 prezentată recent de autorități, nu este una revoluționară, care să vină cu soluții noi pentru susținerea mediului de afaceri afectat de crize continue în ultimii ani și să asigure dezvoltarea economică, menținerea și crearea locurilor de muncă, recuperarea consecințelor declinului economic.

Totodată, angajamentele asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană (UE), atât prin semnarea Acordului de Asociere, cât și obținerii statutului de țară-candidat, impun necesitatea ireversibilă de a prelua conceptele și abordările europene în materie de fiscalitate.

La moment, nu există încă un calendar agreat cu mediul de afaceri și, respectiv, o previzibilitate în raport cu modul practic în care Directivele UE vor fi transpuse în legislația națională.

Totuși, având în vedere procesul deja asumat, dar și circumstanțele economice naționale existente, autoritățile ar putea considera unele acțiuni care ar demonstra, pe de o parte, angajamentul de aliniere a legislației naționale la acquis-ul UE, iar, pe de altă parte,  de a susține mediul de afaceri, reieșind din circumstanțele economice actuale. Astfel, mai jos sunt listate doar unele din potențialele intervenții care ar putea fi incorporate în documentul de politică fiscală pentru anul următor:

• Limitarea dreptului de restituire a TVA încalcă  principiul neutralității taxei prevăzut de cadrul de armonizare agreat cu UE și necesită intervenții imediate - În redacția actuală, Codul fiscal prevede restituirea de TVA doar pentru anumite operațiuni economice (livrări efectuate la cota redusă de TVA, investiții capitale, livrările scutite de TVA cu drept de deducere), cât și pentru toate tipurile de livrări impozabile în cuantum limitat pentru TVA dedus începând cu 01.01.2023. Totuși, mecanismul de restituire a TVA aplicabil începând cu 01.01.2023 este unul foarte limitativ și nu a majorat sumele TVA spre restituire din buget agenților economici. Pentru operațiunile care nu sunt eligibile de restituire a TVA, subiectul impozabil raportează sumele TVA pentru perioada următoare. În context, atragem atenția asupra faptului că, potrivit art.183 din Directiva 2006/112/CE, subiectul impozabil are dreptul la restituirea TVA atunci când valoarea deducerilor depășește valoarea TVA datorate. Astfel, normele existente în Codul fiscal nu sunt aliniate principiului neutralității taxei prevăzut de Directiva 2006/112/CE, potrivit căreia regimul de deduceri vizează eliberarea integrală a persoanei impozabile de sarcina TVA datorat sau achitat în cadrul tuturor activităților sale economice, indiferent de scopurile sau de rezultatele acestor activități. Statele membre pot refuza rambursarea sau reportarea doar în cazul în care valoarea excedentului este nesemnificativă. Funcționalitatea acestui principiu este confirmată și de Curtea de Justiție a UE, potrivit căreia dreptul la rambursarea TVA face parte integrantă din mecanismul TVA și care, de principiu, nu poate fi limitat. Acest drept se exercită imediat pentru totalitatea taxelor aplicate operațiunilor efectuate în amonte. Cu certitudine, o astfel de măsură ar avea un impact pozitiv semnificativ pentru mediul de afaceri.

• Actualele prevederi legate de colectarea TVA  impun necesitatea regândirii unor măsuri care să susțină întreprinderile mici și mijlocii –  Directiva 2006/112/CE prevede posibilitatea Statelor Membre de a include în legislația națională conceptul de ”sistem TVA la încasare” și care constă în faptul că, atât plata, cât și deducerea TVA este amânată până la data încasării de la clienți, respectiv, plății furnizorilor. Sistemul este unul extrem de util companiilor care încasează contravaloarea facturilor emise către clienți la termene medii și mari. În context, merită menționat faptul că preluarea unui astfel de sistem va conduce la stimularea întreprinderilor mici prin implementarea unui cadru fiscal care să sprijine redresarea acestora și care întâmpină dificultăți din punct de vedere financiar datorită lipsei de lichidități. O astfel de practică este aplicată în mai multe state ale UE, cu aplicarea unui plafon în raport cu persoanele ce pot beneficiat de acest instrument.

• Cerințele privind facturarea urmează a fi simplificate în conformitate cu practicile europene – Regulile actuale prevăzute de legislația națională în raport cu condițiile de emitere a facturilor fiscale și cerințele specifice aplicabile facturilor fiscale nu sunt unele alineate normelor prevăzute de Directiva 2006/112/CE. Mai mult, legislația națională nu include norme cu privire la facturile simplificate, iar cerințele impuse în raport cu facturile electronice diferă față de prevederile Directivei. Având în vedere normele Directivei, dar și contextul economic actual, revizuirea regulilor naționale în raport cu facturile fiscale și preluarea cerințelor prevăzute de Directivă ar reprezenta un pas ferm orientat spre susținerea contribuabililor, îmbunătățirea climatului investițional prin reducerea costurilor administrative/ de conformare. Mai mult, prin proiectul politicii fiscale pentru anul 2025 a fost propusă excluderea normelor ce țin de eliberarea ”avizului de însoțire a mărfurilor” (modificarea art.117¹ alin.(11) și abrogarea alin.(13) din Codul fiscal). Astfel, agenții economici urmează să elibereze factura fiscală pentru orice livrare/transportare a mărfurilor, cu posibilitatea necompletării indicatorilor obligatorii doar pentru anumite cazuri specifice.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr.229 din 26.03.2024, avizul de însoțire a mărfii a fost exclus din lista formularelor tipizate de documente primare cu regim special. Merită menționat faptul că documentarea circulației mărfurilor în baza avizelor de însoțire este o practică uzuală și implementată cu succes la nivel internațional. Astfel, la baza circulației mărfurilor (transportul acestora), se utilizează fie factura fiscală, fie cu un aviz de însoțire a mărfii. Acest din urmă document are, de regulă, o utilizare complexă și un regim intern de tipărire și numerotare, astfel încât o entitate economică, indiferent de domeniul de activitate, să poată stabili o modalitate proprie de înregistrare și să poată adapta modelul de aviz de însoțire a mărfii în corespundere cu necesitățile proprii. Excluderea avizului de însoțire a mărfurilor va avea un impact negativ asupra derulării afacerilor, dar și a climatului investițional din RM, în condițiile în care (i) contribuabilul va fi privat de posibilitatea corectării erorilor la momentul recepției mărfurilor, fiind nevoit să anuleze facturile fiscale/să solicite returul de marfă cu efect direct în imposibilitatea suplinirii la timp a rafturilor cu produsele necesare, (ii) contrar scopului anunțat prin Nota informativă, modificarea regulilor de documentare a tranzacțiilor va mări considerabil costurile administrative asumate de medul de afaceri (e.g. costuri cu efectuarea retururilor de marfă; costuri cu personalul implicat în procesarea documentelor primare; costuri cu  ajustarea repetată a sistemelor de evidență și control, atât la nivel de furnizor, cât și la nivel de beneficiar). Toate aceste costuri, evident sunt unele nejustificate din punct de vedere economic, dar și al simplificării procesului de administrare fiscală.

Nicolae Crețu, Partener SAIPH Consulting House

    * Articolul dat nu reflectă poziția PUBLICAȚIEI, opiniile aparținând exclusiv autorilor.