Actualitatea campaniei cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, care a fost lansată de Serviciul Fiscal de Stat în luna martie curent în scopul informării, prevenirii și combaterii fenomenului muncii la negru şi achitării salariilor în plic, este confirmată de datele făcute recent publice de către Biroul Național de Statistică. Astfel, conform informaţiei oferite de BNS, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit în anul precedent 6,2%, fiind, totuşi, în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2016). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă, doar în baza unor înţelegeri verbale, este mai frecventă printre salariații bărbați (7,3%) decât salariații femei (5,3%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,0%) și comerț (20,7%). Totodată, BNS declară că în sectorul informal au lucrat 14,9% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 34,7% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 13,4%, iar persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu – 43,0%. Din totalul salariaților din Republica Moldova, 7,1% deţineau un loc de muncă fără perfectarea actelor necesare. În acelaşi timp, salariu „în plic” primesc 7,0% din salariați: 5,8% primesc astfel salariul integral, iar 1,2% – o parte din acesta. Cele mai mari ponderi ale salariaţilor care primesc salarii „în plic” sunt încadrate în sectoarele cu risc sporit de evaziune fiscală: agricultură – 42,0%, comerț – 19,3%, industrie – 8,6%. Amintim că salariul acceptat în plic conţine anumite riscuri pentru persoanele fizice, printe care sunt lipsa unei pensii decente, posibilitatea redusă pentru solicitarea de credite, lipsa unui pachet social motivant și a asigurării medicale, neacordarea concediilor de odihnă plătite și a unei indemnizații decente pentru îngrijirea copilului, instabilitate la locul de muncă. Totodată, încălcările legislației în domeniul raporturilor de muncă au consecinţe şi pentru persoanele juridice. Doar în anul 2017 asupra cazurilor depistate de diminuare a fondului de salarizare, a impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurare socială şi medicală au fost adoptate 137 decizii, cu încasarea suplimentară la buget a veniturilor în sumă de 11,97 mil. lei.