În anul 2018 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie pe o persoană, 2383,1 lei lunar, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent, informează Biroul Național de Statistică cu referire la veniturile și cheltuielile populației în anul 2018. Totodată, cheltuielile au fost de 2407,9 lei per persoană. Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, ponderea acestora fiind de 43,7% în veniturile totale. Comparativ cu anul 2017 contribuţia acestor venituri s-a majorat cu 0,6 %. Prestaţiile sociale sunt plasate pe locul doi în lista surselor de venit. În medie, acestea constituie 24,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,3% faţă de anul precedent. La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 12,7% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 7,3% din activităţile pe cont propriu, iar 5,4% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă. Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15,0% din total venituri, micțorându-se cu 1,5% comparativ cu anul 2017. Populația urbană, cu venituri mai mari În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei urbane au fost în medie cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din orașe principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile în proporţie de 55,6% şi prestaţiile sociale – 22,5%. Pentru gospodăriile din mediul rural cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială – 31,0% din total venituri. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 14,3% din totalul veniturilor disponibile comparativ cu 0,8% în mediul urban. Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 20,4% faţă de 10,0% în cazul populaţiei din mediul urban. Suplimentar, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale (27,1% din total venituri comparativ cu 22,5% în mediul urban). Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 1,7 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este dublă în cazul gospodăriilor formate din 3 şi mai multe persoane. Cel mai mult cheltuim pentru alimentație Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2018 au constituit, în medie pe o persoană, 2407,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,0%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană a alocat 18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii (4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învățământ (0,5%), etc. Cheltuielile de consum ale persoanelor din mediul urban sunt cu 800,5 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 41,2% din cheltuielile lunare de consum, iar în cel rural – 46,6%. Populația urbană a cheltuit mai mult pentru întreţinerea locuinţei (18,5% faţă de 17,9% în mediul rural), servicii de comunicații (4,8% față de 4,4%), transport (4,6% față de 3,4%), hoteluri, restaurante și cafenele (3,1% față de 0,5%) și pentru servicii de agrement (2,2% față de 0,7%). Totodată, în cazul populației rurale o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălțăminte (11,4% față de 10,0%) și dotarea locuinței (4,1% față de 3,5%). Potrivit informației, în structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 91,4%, iar celor în natură le revine 8,6%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,3% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social etc.). În cazul gospodăriilor rurale, cheltuielile în natură sunt mai semnificative (14,3%) datorită acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei. Datele mai denotă faptul că cheltuielile populaţiei au crescut pe parcursul anului 2018, astfel încât cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 2332,4 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 2473,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV - 43,3% şi cea mai mare – în trimestrul II - 44,8%.