Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. Odată cu intrarea legii în vigoare, prevederile ei se vor aplica faptelor, acţiunilor sau inacţiunilor săvârşite pe teritoriul RM ce au ca obiect încălcarea legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Proiectul prevede că SPCSB, BNM şi CNPF vor fi autorităţile naţionale competente de punerea în aplicare a prevederilor legii prin aplicarea sancţiunilor, în conformitate cu atribuţiile stabilite prin Legea nr. 308/2017. Temei pentru inițierea verificării conformității entităților raportoare poate fi existența informaţiei cu privire la încălcarea legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Verificarea se va efectua în baza planurilor anuale de control, care vor conţine lista entităţilor raportoare subiecte ale controlului, scopul verificării şi justificarea efectuării acesteia. În procesul de întocmire a planurilor se vor lua în considerare riscurile identificate în raportul de evaluare naţională a riscurilor şi în raportul Comisiei Europene. Totodată SPCSB, BNM și CNPF vor putea efectua controale justificate care nu au fost stabilite iniţial în plan. La rândul său, SPCSB va putea solicita autorităţilor naționale împuternicite să efectueze controale inopinate la entităţile raportoare. Proiectul prevede că, pentru încălcarea prevederilor legislației în domeniu, organele cu funcții de supraveghere competente vor avea dreptul să dispună aplicarea amenzilor entităților ce nu respectă cerințele stabilite. Amendă de până la 5% şi, respectiv, de până la 10% din venitul total anual se propune a fi aplicată în cazul în care cuantumul indicat (din venitul total anual) nu depășește echivalentul în lei al sumei de 1 mil. euro pentru entităţile, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), c), h) şi i) din Legea nr. 308/2017 şi când nu depăşeste echivalentul în lei al sumei de 5 mil. euro pentru entităţile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), c), h) şi i) din aceeași Lege. În cazul în care 10% din venitul total anual depășește echivalentul în lei al sumei de 1 mil. euro şi, respectiv, de 5 mil. euro, autorii propun aplicare amenzii în valoare de până la echivalentul în lei al sumei de 1 mil. euro şi, respectiv, de 5 mil. euro. În cazul în care venitul total anual realizat în anul anterior sancţionării nu poate fi determinat, se va lua în considerare ultimul an anterior sancţionării în care entitatea raportoare a realizat un astfel de venit. Un capitol aparte stabilește faptele ce constituie încălcări ale legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Printre acestea sunt: nerespectarea cerinţelor privind identificarea persoanei la deschiderea conturilor bancare, stabilirea relaţiilor de afaceri, efectuarea tranzacţiilor cu persoane fizice sau juridice neidentificate, neîncetarea relaţiilor de afaceri existente în cazul în care nu este posibilă identificarea persoanelor fizice sau juridice, precum şi a beneficiarului efectiv; neţinere de către entităţi a evidenţei informaţiei şi a documentelor persoanelor fizice şi juridice, ale beneficiarului efectiv, a arhivei conturilor şi a documentelor primare, inclusiv a corespondenţei de afaceri, în decursul a cel puţin 5 ani pentru perioada activă a relaţiei de afaceri şi la terminarea acesteia sau la închiderea contului bancar; neinformarea despre orice activitate sau tranzacţie suspectă de spălare a banilor în curs de pregătire, de realizare sau deja realizată; neinformare a SPCSB despre activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar, printr-o operaţiune cu o valoare de cel puţin 100 mii lei (sau echivalentul acesteia) ori prin mai multe operaţiuni în numerar care pot avea o legătură între ele; neinformare a SPCSB despre activităţile sau tranzacţiile realizate prin virament, printr-o operaţiune cu o valoare ce echivalează sau depăşeşte 500 mii lei; neasigurare de către entităţile raportoare a păstrării secretului comercial, bancar sau profesional în domeniu etc. Mărimea sancțiunilor pentru aceste și alte încălcări a legislației în domeniu (în diferite condiții stipulate în proiect) se propune în mărime de la 4,5 mii lei până la echivalentul a 5 mil. euro. Entitățile raportoare, în sensul proiectului de lege, sunt entitățile enumerate¹ de art. 4 a Legii nr. 308/2017. ________________________ Articolul 4. Entitățile raportoare (1) Sub incidența prezentei legi cad următoarele persoane fizice și juridice, denumite în continuare entități raportoare: a) băncile specificate în Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor; b) unitățile de schimb valutar (altele decît băncile); c) societățile de registru, societățile de investiții, Depozitarul central unic, operatorii de piață, operatorii de sistem, asigurătorii (reasiguratorii), intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări persoane juridice, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, fondurile nestatale de pensii, organizațiile de microfinanțare, asociațiile de economii și împrumut, asociațiile centrale ale asociațiilor de economii și împrumut; d) organizatorii jocurilor de noroc; e) agenții imobiliari; f) persoanele fizice și juridice care practică activități cu metale prețioase și pietre prețioase; g) avocații, notarii și alți liber-profesioniști, în perioada participării, în numele clientului, la orice tranzacție financiară și imobiliară sau în perioada acordării asistenței pentru planificarea ori efectuarea tranzacțiilor pentru client ce țin, în ambele cazuri, de vânzarea-cumpărarea imobilelor, donația bunurilor, gestionarea mijloacelor financiare, valorilor mobiliare și altor bunuri ale clientului, deschiderea și gestionarea conturilor bancare, crearea și gestionarea persoanelor juridice, gestionarea bunurilor aflate în administrare fiduciară, precum și de procurarea și vânzarea acestora; h) locatorii persoane juridice care practică activitate de întreprinzător și transmit, în condițiile contractului de leasing, locatarilor, la solicitarea acestora, pentru o anumită perioadă, dreptul de posesiune și/sau de folosință asupra unui bun ai cărui proprietari sînt, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului; i) societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și furnizorii de servicii poștale care activează în conformitate cu Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică; j) furnizorii de servicii poștale care activează în conformitate cu Legea comunicațiilor poștale nr.36/2016; k) entitățile de audit, persoanele juridice și întreprinderile individuale care prestează servicii de contabilitate; l) alte persoane fizice și juridice care comercializează bunuri în sumă de cel puțin 200000 de lei sau echivalentul acesteia numai în cazul în care plățile sînt efectuate în numerar, indiferent dacă tranzacția este efectuată printr-o operațiune sau prin mai multe operațiuni care par a avea legătură între ele. (2) Serviciul Vamal, cel tîrziu la data de 15 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, comunică Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor toate informațiile privind valorile valutare declarate de către persoanele fizice și juridice în conformitate cu prevederile art.33 și 34 din Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară, cu excepția valorilor valutare declarate de Banca Națională a Moldovei și băncile licențiate. (3) Serviciul Vamal comunică imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor informațiile referitoare la cazurile identificate suspecte de import și/sau export în/din țară al valorilor valutare. (4) Autoritățile publice, altele decît organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare prevăzute la art.15 alin.(1), sesizează imediat, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre cazurile cu privire la posibilele încălcări ale prevederilor prezentei legi, identificate în exercitarea funcțiilor. (5) Persoanele fizice sau juridice, altele decât cele indicate la alin.(1), pot informa Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre cazurile devenite cunoscute cu privire la spălarea banilor și finanțarea terorismului, utilizând canale ordinare de comunicare – serviciul poștal, e-mail, telefon.