Pentru anul 2015 Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a înregistrat pierderi majore de 105,2 mil. lei, iar pentru 2016 – de 53,2 mil. lei. Informația este inclusă în Raportul auditului performanței sectorului feroviar,efectuat de Curtea de Conturi şi care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2018. Auditul a constatat că, în pofida unor îmbunătățiri constatate, în cadrul întreprinderii nu a fost instituit și implementat în totalitate sistemul de management al calității, orientat spre administrarea eficientă și gestiunea economico-financiară axată pe cost-beneficiu. Printre factorii care au generat situațiile menționate, se enumeră: neimplementarea bunei guvernanțe corporative; nerealizarea unei activități economico-financiare viabile în condiții de eficiență și eficacitate; neasigurarea utilizării eficiente a capitalului propriu etc. Potrivit raportului, pentru anii 2015-2016 nu au fost aprobate structura organizațional-economică, componența numerică a întreprinderii, precum și fondul sau normativele de retribuire a muncii angajaților, nu au fost aprobate regulamentele de organizare și funcționare a filialelor, precum și regulamentele interne ale întreprinderii. De asemenea, în perioada menționată nu au fost aprobate decizii privind asigurarea bazei tehnico-materiale și elaborarea programului de producție al întreprinderii. Raportul mai relevă faptul că remunerarea membrilor Consiliului de administrație s-a efectuat lunar, în mărime de trei salarii minime pe țară (trei mii lei). În acest sens, au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 391,2 mii lei, în timp ce întreprinderea, mai mulți ani consecutivi, înregistrează pierderi majore care influențează negativ performanța și dezvoltarea eficientă a acesteia. Totodată, auditul public a identificat că Regulamentul Consiliului de administrație al Î.S. „CFM” nu corespunde prescripțiilor prevăzute în actele normative ce reglementează activitatea acestuia, nefiind specificate atribuțiile privind asigurarea transparenței procedurilor de achiziție a bunurilor, lucrărilor și serviciilor destinate atât acoperirii necesităților, cât și asigurării bazei tehnico-materiale și formării programului de producție al întreprinderii. Auditul mai menționează că trei filiale ale Î.S. „CFM” din stânga Nistrului nu prezintă situațiile financiare începând cu anul 2004, iar întreprinderea înregistrează valoarea de bilanț a acestor unități de 25,9 mil. lei, neconfirmată însă anual, fapt ce afectează autenticitatea situațiilor financiare consolidate ale întreprinderii. Un alt aspect menționat de auditori este starea tehnică a infrastructurii feroviare, care se află într-un proces de degradare continuă. Astfel, la finele anului 2016, pe căile ferate se aflau 2906,1 mii de traverse, dintre care 1094,1 mii traverse de lemn și 1812 mii traverse de beton armat. Se constată că 783,8 mii (71,6%) de traverse din lemn sunt defecte, numărul lor majorându-se cu 24,9 mii sau cu 3,5% față de anul 2015. În cazul traverselor din beton armat, 79,9 mii sunt avariate și necesită a fi schimbate, fiind în creștere cu 29,6 mii, sau cu 1,6% față de perioada precedentă. Pe parcursul anului 2016, în cadrul întreprinderii au fost identificate 375 de șine avariate, dintre care 69 sunt într-o stare critică. În consecință, au fost înregistrate cinci accidente feroviare și au fost închise pentru circulație 343 linii din stații de cale și 190 schimbătoare de cale, cu o lungime totală de 144 km. Raportul mai denotă că inventarierea patrimoniului pentru anii 2015-2016 poartă un caracter formal și nu presupune identificarea reală a tuturor elementelor de activ. Astfel, din totalul celor 47 de filiale, trei nu au prezentat rezultatele inventarierii pentru anul 2015. De asemenea, nu a fost asigurată nici elaborarea unor proceduri interne privind efectuarea inventarierii ținând cont de specificul genului de activitate și al evidenței contabile. Urmare a probelor acumulate, s-a stabilit că persoanele responsabile nu cunosc regulile generale de efectuare a inventarierii, aceasta fiind efectuată prin transcrierea tuturor activelor deținute. Întreprinderea nu a elaborat un sistem amplu de calculare a costurilor, precum și nici un sistem complex de formare a tarifelor pentru serviciile de transport feroviar, ceea ce nu a permis optimizarea principalelor procese de afaceri și generarea de noi oportunități economice. Auditul mai menționează că din cauza acțiunilor neeficiente ale managementului întreprinderii, care nu a menținut și asigurat integritatea mijloacelor fixe, a fost admisă o neevaluarea a 42339 mijloace fixe ale întreprinderii, cu valoarea de bilanț de 2,1 mld. lei. Suplimentar, nu sunt reflectate corect datele cu privire la mijloacele fixe, generând denaturarea evidenței contabile ale acestora în sumă de 704,3 mil. lei. De asemenea, calcularea amortizării pentru mijloacele fixe neutilizate în procesul de business a condiționat majorarea cheltuielilor operaționale în sumă de 3,3 mil. lei. Curtea a venit cu un șir de recomandări pentru administrația căii ferate. Astfel, se solicită asigurarea elaborării unor reglementări cu privire la modul de formare și ajustare a tarifelor în corelare cu costurile reale privind transportul de mărfuri și călători pe Calea Ferată din Moldova, revizuirea statutului întreprinderii cu ajustarea acestuia la prevederile legale, redresarea situației economice aferente activităților nespecifice domeniului de bază al întreprinderii, cu păstrarea intereselor sociale. De asemenea, se recomandă revizuirea sau modificarea cadrului normativ intern privind remunerarea muncii și a contractului colectiv de muncă privind stabilirea indicatorilor valorici de performanță pentru premierea angajaților, legalitatea stabilirii salariilor președinților degrevați ai Comitetelor sindicale, precum și să aprobe Regulamentul de salarizare în cadrul întreprinderii. Curtea mai recomandă elaborarea procedurilor de monitorizare a creanțelor, precum și concretizarea atribuțiilor și responsabilităților serviciilor – juridic, economic, financiar. Administrația mai trebuie să asigure restructurarea sistemului contabil existent în cadrul întreprinderii în raport cu dezvoltarea sistemelor informaționale automatizate și să întreprindă măsuri privind gestionarea eficientă a mijloacelor fixe neutilizate în procesul de producție sau determinarea modului de utilitate a acestora.