Deși a fost instituit cadrul normativ și instituțional pentru dezvoltarea și evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat, acesta nu este pe deplin aplicat și funcțional, necesitând a fi ajustat la realitățile tehnologice și instituționale actuale, menționează Curtea de Conturi în Raportul de audit al performanței privind evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat. Documentul a fost publicat vineri, 23 noiembrie curent în Monitorul Oficial. Conform documentului, se atestă lipsa unei evidențe centralizate a resurselor şi sistemelor informaționale de stat. Astfel, unele instituții își creează independent sisteme informaționale (SI) nerespectând cadrul regulator în domeniu, inclusiv fără elaborarea și coordonarea conceptelor tehnice în modul stabilit. De asemenea, se constată că, deși în perioada 2007-2009 a fost elaborat și dezvoltat sistemul informațional automatizat Registrul resurselor și sistemelor informaționale de stat (SIA RRSIS), în lipsa cadrului regulator necesar, precum și fără implicarea suficientă a autorităților responsabile, acesta până în prezent nu a fost pus în exploatare industrială. Acest lucru a condus la neatingerea scopurilor scontate, inclusiv utilizarea ineficientă a resurselor financiare în valoare de 1,1 mil. lei pentru achiziția realizată. În aceeași ordine de idei, Curtea relevă că până în prezent nu au fost aprobate un șir de documente în scopul eficientizării gestionării proiectelor TIC, inclusiv: cadrul de reglementare a domeniului certificării sistemelor informaționale; metodologia de evaluare şi măsurare a indicatorilor de performanță și progres necesare pentru gestiunea eficientă a proiectelor TIC și evaluarea plusvalorii acestora. De asemenea, Curtea menționează și alte cauze care au generat un grad relativ scăzut de asigurare a evidenței și dezvoltări neuniforme și insuficient coordonate a SI, cum ar fi: • aplicarea fragmentară a prevederilor legislației în domeniul TIC, inclusiv crearea și dezvoltarea TIC, ținându-se cont doar de documentele de politici care, în unele cazuri, sunt învechite, nu reflectă situația actuală din domeniu și, respectiv, nu acoperă toate business-procesele necesare automatizării • capacități instituționale și bugetare insuficiente, necorelarea capacităților disponibile ale entităților cu sarcinile și atribuțiile suplimentare învestite ca urmare a reorganizării acestora, fapt ce afectează atingerea rezultatelor scontate • comunicarea, colaborarea insuficientă și ineficientă între autoritățile publice • lipsa personalului specializat și cu calificare necesară, cauzată de salarizarea sub nivel • promovarea și monitorizarea insuficientă a aplicării prevederilor legale și dispersarea competențelor în domeniu. Curtea recomandă o colaborare mai eficientă între legislativ, executiv și organele responsabile (Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția de Guvernare Electronică, Agenția Servicii Publice) pentru actualizarea sau abrogarea mai multor acte normative în vederea corelării ultimelor inițiative ale Guvernului cu prevederile actelor normative, în scopul creării condițiilor necesare pentru obținerea impactului scontat în domeniu. Concomitent, este necesară asigurarea instituirii unei evidențe eficiente a resurselor și sistemelor informaționale de stat, inclusiv prin implementarea RRSIS, cu intensificarea procedurilor de monitorizare, susținere și impulsionare din partea Guvernului, în vederea responsabilizării actorilor implicați.