În cadrul ședinței din 4 martie curent Executivul a dat aviz negativ proiectului de lege privind completarea și modificarea Codului fiscal, înaintat de un grup de deputați cu titlu de inițiativă legislativă. Astfel, cu privire la propunerea de a permite deducerea cheltuielilor în baza documentelor electronice, inclusiv în baza bonurilor de casă, Guvernul menționează că, potrivit art. 11 alin. (1) și alin. (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care sunt întocmite atât pe suport de hârtie, cât și în formă electronică și au aceeași putere juridică. Astfel, în opinia membrilor Cabinetului de miniștri, pentru asigurarea corectitudinii deducerii cheltuielilor este necesară respectarea normelor menționate supra. Totodată, nu a fost susținută nici inițiativa permiterii deducerii cheltuielilor în baza documentelor semnate olograf, scanate și transmise prin poșta electronică (în condițiile în care ambii subiecți sunt plătitori de TVA). Respectiv, semnătura aplicată pe documente va fi olografă sau electronică, modalitățile respective fiind unicele acceptate de legislație, deoarece documentul scanat poate implica riscuri de realizare a unor tranzacții fictive. Inițiativa de limitare a deducerii cheltuielilor confirmate doar în baza bonurilor fiscale emise de echipamentele de casă și de control (se propune până la 1 000 lei per bon, dar nu mai mult de 1% din venitul din vânzări) deja se regăsește în legislație. Astfel, art. 24 alin. (10) din CF permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale (neconfirmate documentar) în mărime de 0,2% din venitul impozabil. În avizul Guvernului este menționat că, în esență, bonul fiscal nu se conformează cerințelor stabilite în art. 11 din Legea nr. 287/2017, și anume nu permite identificarea cumpărătorului, ceea ce ar implica riscul evaziunii fiscale. Suplimentar, calitatea materialelor folosite la imprimarea bonurilor nu este supusă unor cerințe speciale, astfel, informația imprimată pe bonuri nu se păstrează pe lungă durată (termenul de prescripție pentru determinarea obligațiilor fiscale prevăzut în legislație este de 4 ani, iar pentru păstrarea documentelor care justifică faptele economice – 6 ani). Totodată, Guvernul va analiza suplimentar posibilitatea deducerii cheltuielilor în baza bonului fiscal după implementarea sistemului „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, care va permite stocarea datelor din bonul fiscal în sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Propunerea de a reduce cota impozitului pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției de la 18% la 12% de asemenea nu este susținută pe motivul că, în condițiile actuale, persoanele vizate beneficiază de un regim fiscal special, beneficiind de dreptul la deducerea cheltuielilor suportate în procesul activității similar persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de scutiri personale, asemenea persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. În același timp, tratamentul fiscal aplicat asupra veniturilor persoanelor care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției, inclusiv prin prisma asigurărilor sociale și medicale, urmează a fi supus unei analize complexe suplimentare, în contextul realizării acțiunii prevăzute în Planul anual al Guvernului pentru anul 2020, sub aspectul impactului și implicațiilor bugetare.