Pentru realizarea acesteia, Strategia se axează pe trei obiective:

• creșterea competitivității și ocupării forței de muncă în regiuni;
• sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii;
• îmbunătățirea instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.

Acțiunile ce se preconizează a fi întreprinse vizează consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a competitivității regiunilor; îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni; identificarea și promovarea specializării inteligente în regiuni; cooperarea regională şi transfrontalieră; îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare de bază în regiuni; sprijinirea procesului de adaptare a regiunilor la schimbările climatice, prevenirea riscurilor și reziliența în fața dezastrelor; consolidarea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare regională; sporirea atractivității turistice etc.

Ca rezultat, SNDR Moldova 2030 prevede recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea regiunilor, inclusiv creșterea ponderii PIB-ului generat în afara mun. Chișinău de la 42% (2017) la 55% în (2026). În acest sens, în document se menționează că, la momentul de față RM își bazează creșterea economică în special pe dinamica antreprenorială din mun. Chișinău, în timp ce contribuția altor regiuni continuă să fie limitată. Având o pondere de peste 75% din populația țării, regiunile de dezvoltare din afara mun. Chișinău reprezintă doar 37% din numărul de agenți economici și 28% din cifra de afaceri, 33% din volumul investițiilor capitale și mai puțin de 50% din volumul producției industriale.

De asemenea, ca urmare a implementării Strategiei, autoritățile se așteaptă la creșterea ratei de ocupare populației în regiuni la minim 50%; dotarea locuințelor cu servicii publice de apeduct din surse sigure de apă – la 80% și cu servicii publice de canalizare –50%, precum și accesul populației la sisteme de colectare a deșeurilor – la minim 45%.  Totodată, se preconizează ca aproximativ 60% din drumuri locale să fie cu acoperire rigidă de calitate îmbunătățită (în 2019, indicatorul a constitui în mediu 35%).

Pentru realizarea obiectivelor vor fi utilizate sursele financiare planificate în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu, prin intermediul Fondului național pentru dezvoltare regională, din sursele financiare alocate de partenerii de dezvoltare, precum și din bugetele locale ale APL și din alte surse neinterzise de legislație.

Strategia a fost elaborată de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu suportul metodologic și financiar al Proiectului GIZ „Modernizarea Serviciilor Publice Locale”, cu consultarea Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale, Agențiilor de Dezvoltare Regională, instituțiilor administrației publice centrale de resort, consiliilor raionale și autorităților administrației publice locale de nivel întâi, precum și a Congresului Autorităților Publice Locale din Moldova.