Potrivit prevederilor art. 512 alin. (1) din Codul civil (CC) (în vigoare până la 01.03.2019), în virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. Totodată, debitorul şi creditorul trebuie să se comporte cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii, pe durata existenţei, la momentul executării şi stingerii obligaţiei (art.513 alin.1 din CC), iar obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. CC stabilește că contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane, prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice. Art. 994 din CC mai indică că contractul de transport este constatat printr-o scrisoare de trăsură (conosament sau alt document echivalent). Lipsa, pierderea sau deteriorarea scrisorii de trăsură nu afectează valabilitatea contractului de transport. Pe data de 10 noiembrie 2017 SRL ”C” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SRL ”A” privind încasarea dobânzii de întârziere, a penalității și cheltuielilor de judecată. În instanță s-a constatat că ambele părți au semnat contractul-comandă nr. 901/2, prin care SRL ”C” s-a obligat să efectueze transportarea încărcăturii din Letonia în Republica Moldova, iar SRL ”A” – să achite suma de 1100 euro pentru transportarea încărcăturii. Potrivit contractului–comandă, supra plata pentru serviciile de transport internațional urma să fie achitată nu mai târziu de 3 zile bancare din data livrării încărcăturii. În baza scrisorii de trăsură nr. LV-240202 din 12 iulie 2017 a fost confirmată recepția mărfii de către destinatarul SRL ”A”, cu aplicarea ștampilei în rubrica 24 al CMR și lipsa reclamațiilor din partea clientului. Amintim că, conform art. 4 al Convenţiei referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele (CMR) (Customs Convention on the International Transport of Goods under Cover of TIR Carnets (TIR Convention), încheiată la 14 noiembrie 1975 la Geneva, proba contractului de transport se face prin scrisoare de trăsură. Absenţa, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trăsură nu afectează nici existenta, nici valabilitatea contractului de transport, care rămâne supus dispoziţiilor Convenţiei. Scrisoarea de trăsură este întocmită în trei exemplare originale, semnate de expeditor şi de transportator. Semnăturile pot fi imprimate sau înlocuite prin ştampilele expeditorului şi transportatorului, dacă legislaţia ţarii în care este întocmită scrisoarea de trăsură permite acest fapt (art.5 alin 1 al Convenției). Documentul face dovada, până la proba contrarie, a condiţiilor contractului şi a primirii mărfii de către transportator. SRL ”C”, pe data de 21 iulie 2017, a emis factura seria DAA nr. 09103136 pentru servicii internaționale de transportare a mărfurilor pe suma de 22953,15 lei, factura fiind semnată de către SRL ”A”. Cu aceeași dată a fost semnat și actul de predare-primire a serviciilor, potrivit căruia SRL ”A” confirmă faptul că serviciile au fost executate în volum deplin și pretenții la calitatea acestora nu sunt. Deoarece SRL ”A” nu a efectuat achitarea pentru serviciile prestate, pe data de 13 octombrie 2017 SRL ”C” a expediat pârâtului o pretenție, potrivit căreia a solicitat achitarea datoriei, a penalități în sumă de 18132,99 lei (pentru 79 de zile) și a fost informat despre obligația de plată, în caz contrar reclamantul se va adresa cu acțiune în instanța de judecată. SRL ”A” a achitat plata pentru serviciile de transportare a mărfii pe data de 24 octombrie 2017, fără ca să achite dobânda de întârziere și penalitățile. Conform prevederilor art. 624 alin. (1) și (3) din CC, penalitatea este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. Aceasta poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală sau a părţii neexecutate. Art. 268 lit. a) din CC prescrie acţiunile privind încasarea penalităţii în termen de 6 luni. Potrivit art. 619 alin. (1) și (2) din CC, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. Aceasta reprezintă 5% peste rata dobânzii prevăzută la art.585, dacă legea sau contractul nu prevede altfel, fiind admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobânda este de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art.585, dacă legea sau contractul nu prevede altfel, și nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul în care, conform legii sau contractului, obligaţia este purtătoare de dobândă, se plăteşte o dobândă egală cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei. Cu toate acestea, legea sau contractul pot prevedea o altă rată. Potrivit normelor indicate supra și luând în considerare faptul că pârâtul nu și-a onorat obligațiile contractuale în termenul prevăzut în contract, s-a dispus încasarea dobânzii de întârziere pentru perioada 24 iulie 2017 – 24 octombrie 2017, în sumă de 1030,06 lei. Instanța a ținut cont de faptul că, prin contractul comandă nr. 901/2, părțile sunt obligate să achite 1% din costul obligațiunilor neîndeplinite pentru fiecare zi de întârziere. Deoarece SRL ”A” nu și-a onorat obligația de plată a sumei pentru serviciile de transport internațional, urmează să achite penalitatea pentru perioada 24 iulie 2017 – 24 octombrie 2017 (79 zile) în sumă de 20887,36 lei. Astfel, prin decizie devenită irevocabilă a fost dispusă admiterea cererii de chemare în judecată și încasarea dobânzii de întârziere, a penalității, precum și a cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat achitată de reclamant în sumă de 657,52 lei, cheltuielile de transport în sumă de 532 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei din contul SRL ”A” în beneficiul SRL ”C”.