Ulterior centrul de deservire a întocmit procesul-verbal al stării tehnice, în care s-a indicat că telefonul mobil a fost exploatat cu încălcarea regulilor și condițiilor de exploatare, defectul interior fiind cauzat de acțiuni imprudente sau intenționate. Reparația gratuită  a aparatului a fost refuzată pe motivul încălcării prevederilor   indicate în obligațiile de garanție.

Consumatorului i-a fost refuzată admiterea solicitării din reclamaţie. Totodată, SRL „S” a informat-o pe V. că urmează să facă uz de dreptul de a dispune de o expertiză tehnică la Camera de Comerț și Industrie și a solicitat prezentarea telefonului pretins a fi comercializat cu vicii. 

Prin scrisoarea informativă semnată de managerul service-centru al SRL-ului „S”, cumpărătorul a fost informat despre rezultatele expertizei efectuate de către Camera de Comerț și Industrie care a confirmat exploatarea imprudentă a telefonului, despre refuzul de a admite solicitarea din reclamație și a solicitat de la V. compensarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei în sumă de 480 de lei. 

În consecinţă, V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „S.” prin care a solicitat constatarea încălcării de către vânzător a termenelor de soluționare a reclamației, obligarea acestuia de a repara sau de a înlocui produsul neconform, încasarea de la SRL „S” a penalității pentru fiecare zi depășită de soluționare a reclamației pentru întreaga perioadă și încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei. 

În cererea reconvențională împotriva V. vânzătorul a solicitat încasarea sumei achitate pentru efectuarea expertizei în sumă de 1200 lei și a taxei de stat achitate la depunerea cererii reconvenționale.

Instanțele de judecată au respins cererile ambelor părți, motivând hotărârile prin următoarele.

Conform art. 9 lit. a) din Legea nr. 105/2003, vânzătorul este obligat să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt inofensive şi corespund cerinţelor stabilite în actele normative sau declarate, iar art. 6 lit. c) – că orice consumator are dreptul la remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător. Totodată, legislaţia naţională prevede obligaţia vânzătorului de a dovedi vina consumatorului în ceea ce priveşte deficienţele apărute la produsul vândut, în cazul în care refuză să satisfacă reclamaţia. SRL„S” a demonstrat acest fapt, ghidându-se de prevederile art. 18⁵ alin.(3) din Legea nr. 105/2003.

Astfel, cererea de chemare în judecată depusă de V. împotriva SRL „S” cu privire la apărarea drepturilor consumatorilor, încasarea penalităţii, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece, conform raportului de expertiză întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie, s-a constatat că viciul invocat de consumator este produs în procesul de exploatare.

Totodată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată și cererea reconvenţională depusă de SRL „S” împotriva V. cu privire la încasarea sumei şi a cheltuielilor de judecată, pe motiv că suma solicitată diferă de sumele indicate în actele anexate la dosar prin care urmau a fi confirme cheltuielile suportate.