Astfel, în cazul Codului de procedură penală, autorii inițiativei propun excluderea din art.2071 („Cazuri speciale de valorificare a bunurilor sechestrate”) a sintagmei „pe parcursul unui an” de la pct.2) din considerentul că în perioada unui an valoarea bunului poate să se diminueze cu mai mut de 10%, astfel prejudiciindu-se interesul statului de valorificare eficientă a bunurilor sechestrate. În acest context, legiuitorul, prin Legile nr. 48/2017 cu privire la ARBI, precum și nr. 49/2017 privind modificarea unor acte legislative, a prevăzut un mecanism de vânzare anticipată a bunurilor sechestrate, în lipsa unei condamnări definitive a persoanei sau a unei decizii de confiscare. Necesitatea creării unui astfel de mecanism survine ca rezultat al constatării unui sistem vicios de administrare a bunurilor sechestrate, astfel, valoarea real recuperată fiind incomparabil mai mică ca valoarea bunurilor sechestrate. Acest fapt se datora procesului firesc de depreciere a autovehiculelor sau a bunurilor de larg consum. Totodată, din experiența acumulată în 2018-2019, s-a constatat că prevederea conform căreia bunul sechestrat poate fi vândut doar cu condiția deprecierii acestuia cu cel puțim 10% pe parcursul unui an este insuficientă pentru a conserva valoarea bunului.

În nota explicativă la proiect autorii menționează că, urmare a analizei prețurilor automobilelor sechestrate de ARBI în 2018-2019 (302 automobile în valoare de 70,65 mil. lei) nu a fost constatat nici un caz de păstrare a valorii bunurilor sechestrate, toate fiind depreciate. În același timp, autovehiculele aflate în administrare au generat cheltuieli de întreținere de circa 5000 lei anual. Mai mult ca atât, fiecare autovehicul care urmează a fi expus vânzării anticipate este supus expertizei merceologice, prețul căreia este începând cu 1400 lei, în același timp, în cazul nestabilirii deprecierii de 10%, banii sunt cheltuiți în zadar.

Proiectul modificărilor la Legea nr.48/2017 presupune oferirea ABBI a posibilității emiterii ordinului de înghețare în cadrul investigațiilor financiare paralele, precum și extinderea termenului de înghețare până la 30 zile lucrătoare. La dispariția temeiurilor de emitere a ordinului, șeful Agenției va fi în drept să emită un ordin de anulare. Această necesitate este motivată prin sporirea capacității și operativității ARBI, în special în ce privește indisponibilizarea activelor în cont sau a mijloacelor de transport, care ușor pot fi transferate, extrase sau înstrăinate de către beneficiar până la soluționarea demersului procurorului de indisponibilizare a bunului.

De menționat că instituția înghețării deja există și este plasată într-un câmp legal în art. 10 alin. (2) al Legii nr. 48/2017. Autorii proiectului solicită doar investirea ARBI cu dreptul de a aplica ordonanța de înghețare nu numai la solicitarea autorităților străine, ci și în cadrul investigațiilor financiare paralele dispuse de către autoritățile din RM. Or, aplicarea selectivă a înghețării, poate afecta grav drepturile părților în proces la recuperarea prejudiciului și, respectiv, dreptul la un proces echitabil. Autorii atrag atenția că de dreptul de înghețare deja face uz Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, care, conform art. 33 alin. (4) al Legii nr. 308/2017, aplică măsuri asiguratorii – decizii de sistare a executării activităților sau tranzacțiilor suspecte, precum şi decizii de sistare a bunurilor suspecte, pe un termen de până la 30 de zile lucrătoare. În esența sa, ordinul emis de ARBI de înghețare a bunurilor reprezintă același gen de acțiune și are același efect ca și decizia de sistare emisă de către SPCSB, susțin autorii proiectului.