Programul Agent Economic Autorizat (AEO) se bazează pe parteneriatul dintre autoritățile vamale și întreprinderi, care îndeplinesc în mod voluntar o gamă de criterii și lucrează în strânsă cooperare cu autoritățile vamale pentru a realiza obiectivul comun al securității lanțului de aprovizionare. Acest program a fost lansat de Uniunea Europeană pe baza standardelor recunoscute la nivel internațional, creând o platformă legală pentru acesta în 2008 prin „modificările privind securitatea” aduse Codului Vamal Comunitar (CVC) și dispozițiilor de aplicare a acestuia. Programul, al cărui obiectiv este de a îmbunătăți securitatea lanțului de aprovizionare internațional și de a facilita comerțul legitim, vizează operatorii economici autorizați pentru simplificări vamale (AEOC), pentru securitate și siguranță (AEOS) sau o combinație între cele două. Ca urmare obiectivelor strategice instituționale și în corelare cu obiectivele stipulate în cadrul de standarde „SAFE” al Organizației Mondiale a Vămilor (OMV), au fost elaborate mai multe documente relevante programului AEO, printre care:

• AEO Implementation Guidance (2010);
• AEO Compendium (updated 2012);
• Model AEO Appeal Procedures (2010);
• AEO Benefits (2010);
• The Authorized Economic Operator and the Small and Medium Enterprise (FAQ) (2010);
• Mutual Recognition Arrangement/Agreement Guidelines (2011);
• AEO Template (2011).

Începând cu luna martie 2014, 168 din 179 de state membre WCO au semnat scrisori de intenție prin care se angajează să implementeze cadrul SAFE. Potrivit OMV, din acest moment, în lume au fost operate în total 53 de programe AEO sau similar acestuia, cu încă 10 lansări. au fost încheiate 23 acorduri de recunoaștere reciprocă, iar alte 12 au fost negociate. Programul Agent Economic Autorizat, implementat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, a fost inclus în ediția Compendiumului AEO (Agent Economic Autorizat) al Organizației Mondiale a Vămilor (OMV), publicat pe pagina web a acestei organizații. Compendiumul AEO reprezintă o bază de date privind bunele practici de implementare a AEO și este destinat autorităților vamale, reprezentanților mediului de afaceri, precum și tuturor persoanelor care vor să afle despre cele mai recente evoluții în implementarea AEO la nivel global. Includerea programului AEO din Moldova în Compendiumul OMV reprezintă o recunoaștere a corespunderii AEO din Moldova standardelor OMV în acest domeniu. Astfel, Republica Moldova devine prima țară din CSI, care are implementat un asemenea instrument. Dezvoltarea statutului de operator economic autorizat (AEO) în conformitate cu legislația UE reprezintă unul dintre angajamentele asumate de Republica Moldova și de Ucraina în noile acorduri de asociere. Actualmente, de beneficiile implementării conceptului AEO, beneficiază 108. La 07 aprilie 2017 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului (HG) nr. 209 din 04 aprilie 2017 prin care s-au operat unele modificări și completări la Hotărârea Guvernului nr. 647 din 7 august 2014 privind punerea în aplicare a prevederilor secţiunilor a 271-a şi a 281-a din Codul vamal al Republicii Moldova, care se referă la implementarea procedurilor simplificate de vămuire și a instituției agentului economic autorizat. Scopul noilor amendamente a fost ajustarea cadrului legal aplicabil pentru programul AEO (Agent Economic Autorizat) cu practica europeană în domeniul dat, acestea reprezentând angajamente asumate conform Acordului de Asociere RM-UE, inclusiv la capitolul DCFTA. Ajustările vizează preponderent aspectele ce țin de aprobarea formularului de cerere privind acordarea statutului de AEO, conform prevederilor noului Cod Vamal al Uniunii Europene, cazurile de neacceptare a cererii etc. Totodată, a fost aprobat un nou model de autorizație de AEO, precum și regulamentul privind logo-ul AEO. Astfel, odată cu aplicarea noilor modificări sunt create premisele necesare pentru promovarea implementării sistemului de recunoaștere reciprocă a agenților economici autorizați între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Autoritățile vamale sunt singurele autorități ce oferă o emblema care certifica competență, transparență si profesionalismul cu care un operator economic desfășoară operațiuni vamale. Legislația vamală prevede 2 tipuri de Autorizații AEO:

1. AEOC - pentru a beneficia de simplificări vamale;
2. AEOS - pentru a beneficia de anumite facilități la controlul vamal cu privire la siguranța și securitate

Autorizaţiile AEOC și AEOS pot fi deţinute în acelaşi timp. Statutul AEO aduce persoanei autorizate mai multe beneficii și avantaje. (Anexa) Reducerea numărului de controale AEO vor face obiectul unui număr mai mic de controale fizice și documentare decât alți agenți economici. Aceasta înseamnă că AEO vor avea un punctaj de risc redus și se vor bucura de traversări mai rapide ale frontierei. De menționat că organele vamale efectuează mai puține controale în cazul AEO, deoarece aceștia fac obiectul unor controale amănunțite înainte de data acordării statutului AEO. Aceste controale se referă la operațiunile vamale desfășurate în ultimii trei ani. Tratament prioritar al mărfurilor și mijloacelor de transport în cazul în care sunt selectate pentru control suplimentar În cazul în care, în urma analizei de risc, organul vamal selectează în vederea efectuării unui control suplimentar mijlocul de transport care face obiectul unei declarații vamale depuse de un AEO, controalele respective se vor efectua în mod prioritar. Aceasta înseamnă că transportul respectiv va fi controlat primul. Posibilitatea de a alege amplasamentul pentru efectuarea controalelor vamale AEO pot solicita efectuarea controlului vamal în alte locuri decât locul de aflare a organului vamal. Aceasta permite efectuarea controlului în termen mai scurt și cu cele mai mici costuri pentru AEO. Facilitarea accesului la simplificările vamale Acest avantaj permite ca AEO să beneficieze de proceduri simplificate fără efectuarea unui control adițional din partea organelor vamale, dat fiind faptul că controlul agentului economic se efectuează la acordarea statutului de AEO. Una din cele mai solicitate este Procedura de vămuire la domiciliu (PVD) care constă în plasarea mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regim vamal să se desfăşoare la sediul agentului economic sau în alte locuri desemnate sau aprobate de organul vamal. Procedura de vămuire la domiciliu (PVD) are așa beneficii ca:

• Oferirea unei alternative la procedura standard de vămuire;
• Punerea în liberă circulație mai rapidă a mărfurilor;
• Reducerea costurilor (deplasare, staționare terminal);
• Mai puțin date depuse la organul vamal până la punerea în liberă circulație a mărfurilor (în cazul în care au fost depuse notificări sau declarații simplificate);
• Depunerea unei declarații suplimentare care acoperă mai multe tranzacţii pe o anumită perioadă;
• Vămuirea la sediul declarantului sau în alte locaţii autorizate de către Serviciul vamal;
• Vămuirea mărfurilor în baza înscrierilor în registrele contabile ale persoanei autorizate
•  

Procedura de vămuire la domiciliu în cadrul regimului vamal import se aplică în baza autorizaţiei, fără prezentarea mărfurilor la organul vamal şi cu închiderea tranzitului de către titularul procedurii, acordat de Serviciul Vamal, conform procedurii simplificate de plasare a mărfurilor sub regim vamal de tranzit şi procedurii simplificate de încheiere a regimului vamal de tranzit, stabilite de Serviciul Vamal conform art.42 alin.(6) din Codul vamal al Republicii Moldova. Procedura de vămuire la domiciliu în cadrul regimului vamal de import cuprinde următoarele:

• prezentarea mijloacelor de transport cu mărfuri la locul de destinaţie;
• notificarea organului vamal privind sosirea mărfurilor

.

1. Notificarea se efectuează imediat după sosirea efectivă a mijlocului de transport, prin depunerea de către titularul procedurii de vămuire la domiciliu a avizului de sosire întocmit în format electronic, prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronice a datelor.
2. În cazul în care sosirea mărfurilor are loc în afara orelor de program al organului vamal sau cu maximum 30 de minute înainte de ora de încheiere a programului, termenul curge începând cu prima oră de program a zilei de lucru următoare a organului vamal.
3. Avizul de sosire poate fi transmis şi în afara programului de lucru al organului vamal, la solicitarea titularului procedurii de vămuire la domiciliu şi acceptat de organul vamal

; De la primirea avizului de sosire organul vamal dispune de un termen de maximum 3 ore, în decursul căruia decide, în baza analizei de risc, referitor la intervenţie sau neintervenţie. Termenul se calculează începând cu ora şi minutul recepţionării avizului de sosire. Răspunsul organului vamal privind decizia de intervenţie sau neintervenţie se transmite titularului procedurii de vămuire la domiciliu în format electronic, prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor:

• în cazul deciziei de intervenţie, titularul procedurii de vămuire la domiciliu are obligaţia să aştepte reprezentanţii organului vamal, care se prezintă la locul aprobat în termen de până la 2 ore de la momentul luării deciziei de intervenţie;
• în cazul deciziei de neintervenţie, se consideră că liberul de vamă a fost acordat și are loc ruperea sigiliilor, descărcarea mijlocului de transport, identificarea mărfurilor şi recepţionarea acestora;

Titularul procedurii de vămuire la domiciliu are dreptul ca, înainte de plasarea sub regimul vamal de import, să introducă mărfurile în depozitul provizoriu, la sediul său ori la punctul de lucru aprobat, notificând organul vamal această situaţie prin avizul de sosire. Dispoziţiile prevăzute în Codul vamal al Republicii Moldova privind depozitul provizoriu se aplică în mod corespunzător, iar în acest caz avizul de sosire este asimilat cu declaraţia sumară. Titularul este obligat să înregistreze mărfurile în registrul de evidenţă a mărfurilor intrate în depozitul provizoriu, conform modelului stabilit de Serviciul Vamal. Scoaterea mărfurilor din depozitul provizoriu se face prin transmiterea la organul vamal a unui aviz de încărcare completat conform Normelor tehnice; Dacă reprezentantul organului vamal nu se prezintă în cadrul termenului prevăzut, iar titularul constată în timpul descărcării mărfurilor diferenţe între datele înscrise în documentele de tranzit şi mărfurile descărcate, acesta este obligat să întrerupă imediat operaţiunile aflate în derulare şi să informeze organul vamal. În această situaţie reprezentantul organului vamal desemnat se deplasează imediat la locul de descărcare a mărfurilor, efectuând controlul vamal. Dacă informarea se efectuează în afara orelor de program, controlul se efectuează în ziua lucrătoare următoare la locul de descărcare a mărfurilor. Pe baza constatărilor rezultate în urma controlului se întocmeşte un proces-verbal, a cărui copie se anexează la declaraţia vamală suplimentară:

• înscrierea mărfurilor în evidenţa contabilă:

1. plasarea mărfurilor sub regim vamal se realizează prin înscrierea în evidenţa contabilă, indicând data înscrierii mărfurilor;
2. concomitent cu înscrierea în evidenţa contabilă se realizează în notarea în registrul înscrierilor în evidenţă a mărfurilor, conform modelului aprobat de Serviciul Vamal;

Termenul acordat de organul vamal pentru depunerea declaraţiei suplimentare nu poate depăşi 30 de zile de la data acceptării primului aviz de sosire. În momentul depunerii declaraţiei suplimentare se efectuează regularizarea drepturilor de import, în cazul survenirii temeiurilor prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, luând în considerare elementele de taxare aplicabile în momentul înscrierii mărfurilor în evidenţa contabilă a titularului procedurii de vămuire la domiciliu. Procedura de vămuire la domiciliu în cadrul regimului vamal export se aplică în baza autorizaţiei, fără prezentarea mărfurilor la organul vamal şi cu deschiderea tranzitului, conform procedurii simplificate de plasare a mărfurilor sub regim vamal de tranzit şi procedurii simplificate de încheiere a regimului vamal de tranzit, stabilite de Serviciul Vamal conform art.42 alin.(6) din Codul vamal al Republicii Moldova. Procedura cuprinde următoarele etape:

• notificarea organului vamal privind sosirea mijlocului de transport pentru încărcarea mărfurilor. Notificarea se efectuează imediat după sosirea efectivă a mijlocului de transport, prin depunerea, de către titularul procedurii a avizului de încărcare întocmit în format electronic prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În cazul în care sosirea mijlocului de transport are loc în afara orelor de program al organului vamal sau cu maximum 30 de minute înainte de ora de încheiere a programului, termenul curge începând cu prima oră de program a zilei de lucru următoare a organului vamal.

Avizul de încărcare poate fi transmis şi în afara programului de lucru al organului vamal, la solicitarea titularului procedurii de vămuire la domiciliu şi acceptat de organul vamal. Acceptarea de către Serviciul Vamal a scutirii de la transmiterea avizului de încărcare, în baza cererii justificate însoţite de acte doveditoare a titularului procedurii de vămuire la domiciliu; Acceptarea de către Serviciul Vamal a perfectării procedurii de vămuire la domiciliu cu utilizarea documentului comercial, acceptat în prealabil de către Serviciul Vamal, care trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

• destinatarul şi ţara de destinaţie a mărfii;
• expeditorul;
• descrierea comercială şi cantitatea mărfii;
• valoarea şi codul tarifar al mărfii;
• numărul, tipul şi mărcile coletelor, după caz

; De la primirea avizului de încărcare organul vamal dispune de un termen de maximum 1 oră, în decursul căruia decide, în baza analizei de risc, referitor la intervenţie sau neintervenţie. Termenul se calculează începând cu ora şi minutul recepţionării avizului de încărcare. Răspunsul organului vamal privind decizia de intervenţie sau neintervenţie se transmite titularului procedurii de vămuire la domiciliu în format electronic, prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor; În cazul deciziei de intervenţie, titularul procedurii de vămuire la domiciliu are obligaţia să aştepte reprezentanţii organului vamal, care se prezintă la locul aprobat în termen de până la 2 ore de la momentul luării deciziei de intervenţie. În cazul deciziei de neintervenţie sau dacă organul vamal nu intervine în termenul prevăzut, titularul procedează la încărcarea mărfurilor, sigilarea mijlocului de transport, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, şi înscrierea ieşirii mărfurilor în evidenţa contabilă şi notarea în registrul înscrierilor în evidenţă a mărfurilor. Termenul acordat de organul vamal pentru depunerea declaraţiei suplimentare nu poate depăşi 30 de zile de la data acceptării primului aviz de sosire Notificare prealabilă Odată ce o declarație sumară a fost depusă de un AEO, organul vamal poate notifica AEO în cauză, daca drept urmare a analizei riscurilor o anumită unitate de transport a fost selectată pentru controlul fizic suplimentar. În tabelul ce urmează au fost repartizate facilitățile descrise pentru titularii statutului AEO în funcție de categorie de titular AEOC sau AEOS

Suplimentar la beneficiile expuse mai sus AEO care respectă cerințele respective se bucură și de unele avantaje indirecte, printre care:

• îmbunătățirea relațiilor cu vama și obținerea statutului de „parteneri de
• încredere".
• recunoaștere drept partener de afaceri sigur și de încredere,
• întărirea securității și siguranței întreprinderii;
• un sistem de planificare îmbunătățit;
• sporirea fidelității clienților;
• reducerea costurilor controalelor; îmbunătățirea securității și comunicării dintre partenerii implicați în lanțul logistic

RECUNOASTERE RECIPROCĂ (MUTUALĂ) A AEO Pe parcursul mai multor ani, OMV și administrațiile vamale au stabilit drept obiectiv sporirea securității în cadrul lanțurilor de aprovizionare internaționale, oferind în același timp sprijin pentru operatorii economici siguri și de încredere. Cadrul de standardizare SAFE elaborat de OMV pentru securizarea și facilitarea comerțului mondial încurajează administrațiile vamale să convină asupra recunoașterii reciproce a AEO și a măsurilor de securitate. Cooperarea consolidată între partenerii comerciali în ceea ce privește securitatea și facilitarea schimburilor comerciale joacă un rol important în UE. Recunoașterea reciprocă a statutului AEO este un element-cheie pentru a consolida și a asista securitatea întregului lanț de aprovizionare și a multiplica avantajele pentru comercianți. Recunoașterea reciprocă impune ca administrația vamală a unei țări:

• să recunoască descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat;
• să recunoască autorizația AEO emisă în cadrul celuilalt program;
• să convină să ofere avantaje/facilități substanțiale, comparabile și, acolo unde este cazul, reciproce pentru operatorii AEO recunoscuți reciproc.

Avantajele rezultate ca urmare a recunoașterii reciproce includ:

• un număr mai mic de controale. Statutul participantului la programul de parteneriat comercial este recunoscut de ambele programe și este utilizat ca un factor de evaluare a riscului în sistemele de detectare automată.
• gestionarea riscului. Administrațiile vamale pot să identifice comercianții de încredere și să concentreze controalele pe transporturile comercianților necunoscuți/care nu sunt de încredere.

Un exemplu răsunător este Acordul semnat in mai 2012 între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană si prevede recunoașterea celor două sisteme naționale si anume: Programul de parteneriat vamă-comerț împotriva terorismului din SUA (denumit „C-TPAT") si Programul privind operatorii economici autorizați (AEO) din UE. Conform acestuia fiecare autoritate vamala tratează operatorii care dețin statutul de membru in cadrul programului celeilalte autorități vamale intr-un mod comparabil cu cel in care tratează membrii propriului program de parteneriat comercial. Acest tratament include, in special, luarea in considerare in mod favorabil in cadrul evaluării riscurilor, in scopul efectuării inspecțiilor sau a controalelor, al respectivului statut de membru al operatorului autorizat de către cealaltă autoritate vamală, in vederea facilitării comerțului între UE si SUA si încurajării adoptării de măsuri de securitate eficiente. Alte acorduri în acest sens puteți urmări în tabelul ce urmează mai jos: ** Acordurile dintre UE și Elveția, UE și Norvegia și UE și Andorra nu sunt MRA tradiționale ale AEO. Aspectul recunoașterii reciproce a acestor acorduri se aplică numai cazurilor de export indirect, deoarece măsurile de securitate vamale în legătură cu circulația mărfurilor nu există între ele. In vederea recunoașterii autoritățile vamale transmit reciproc date si informații referitoare la AEO implicit:

• denumirea;
• adresa;
• statutul de membru;
• data validării sau a autorizării;
• suspendările si retragerile;
• codul unic de identificare sau numărul autorizației (intr-o formă
• stabilită de comun acord de către autoritățile vamale); precum si alte detalii.

De menționat că și Republica Moldova negociază recunoașterea AEO cu UE, conform angajamentului din Acordul de Asociere intre RM. În acest sens în colaborare cu Autoritatea vamală din România și cu sprijinul Comisiei Europene a fost implementat proiectul-pilot privind recunoașterea Agenților Economici Autorizați (AEO) din UE la postul vamal de frontieră Leușeni- Albița. Beneficiile care Serviciul Vamal al Republicii Moldova va acorda AEO din UE prevăd:

• trecerea în regim prioritar a frontierei, utilizând pista specială pentru AEO
• numărul redus de controale vamale
• economisirea timpului și reducerea costurilor operaționale aferente traficului transfrontalier

Proiectul se bazează pe mecanismele de cooperare transfrontalieră, implementate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi de Direcţia Generală a Vămilor din România începând cu 2010, care au fost apreciate de reprezentanții Comisiei Europene. Victoria Caraman, inspector principal, Secţia AEO și Proceduri Simplificate, Serviciul vamal

via | Revista VAMA