Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.

 Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

 

Conform art.14 alin. (1) lit.b) și lit. c) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie venitul obținut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător :

- din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul;

- din investiţii şi financiar, obținut din orice surse aflate în afara Republicii Moldova.

   

Concomitent, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială (art.12 pct.5) din Codul fiscal).

     Venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.

   

Respectiv, în cazul în care persoana deținătoare de criptovalută nu utilizează această proprietate în activitatea de întreprinzător, criptovaluta se califică drept un activ de capital ( art. 39 alin. (1) din Codul fiscal).

      Ținem să menționăm, că prevederile cap. V titlul II din Codul fiscal privind creșterea și pierderea de capital, se aplică de către contribuabilii persoane fizice rezidente şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător şi care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

 

Suma impozabilă a creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).

 

Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activului de capital (criptovaluta) înstrăinat este expusă în pct.1 din anexa la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 40 din 6 februarie 2018. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a activului de capital constituie zero.

     Astfel, în situația în care persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător are obligaţii privind achitarea impozitului, conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) și alin. (4) din Codul fiscal, apare obligațiunea declarării acestuia Serviciului fiscal pînă la data de 30 aprilie, a anului următor anului fiscal de gestiune și achitării acestuia, prezentînd Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18), aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal în mărime de 12%.