Parlamentul a ratificat Tratatul internațional privind schimbul de date în scopul verificării declarațiilor de avere.

Tratatul se bazează pe cinci principii fundamentale: schimburile administrative de date trebuie să fie limitate la scopul verificării declarațiilor de avere; cooperarea voluntară; aplicabilitatea la un spectru variat de sisteme de declarare; schimburile de date trebuie să fie limitate la restricțiile legale aplicabile atât părții solicitante, cât și părții solicitate, precum și protecția și confidentialitatea datelor.

Astfel, în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Tratat, Republica Moldova desemnează Autoritatea Națională de Integritate în calitate de punct național responsabil de realizarea schimbului de informații privind declarațiile de avere, prevăzute de Tratatul nominalizat.

După cum se menționează în nota proiectului, scopul Tratatului constă în prevenirea și combaterea corupției prin asigurarea unui schimb administrativ direct de informații privind declarațiile de avere între Părțile semnatare la Tratat. Tratatul se va aplica schimburilor de informații indiferent de faptul dacă sistemul de declarare al Părții solicitate include aspecte identice referitoare la informațiile financiare sau la interesele personale, acoperă aceleași categorii de declaranți, utilizează aceleași proceduri pentru verificarea veridicității declarațiilor sau prevede aceleași consecințe ca și sistemul de declarare al Părtii solicitante.

Tratatul va intra în vigoare în termen de 30 de la data depunerii a cel puțin trei instrumente de ratificare, acceptare sau aprobare. Până la momentul intrării sale în vigoare, Tratatul poate fi aplicat provizoriu de statele care 1-au semnat, prin formularea unei declarații în acest sens cu ocazia semnării.

Tratatul nu va implica angajamente financiare suplimentare din partea Republicii Moldova in vederea implementarii dispozitiilor acestuia.

De asemenea, a fost aprobat în lectura a doua și un proiect de lege ce oferă inspectorilor de integritate pârghii suplimentare în procesul de efectuare a controlului averii și intereselor personale. Astfel, inspectorul de integritate va avea competența de a dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu și de a aplica interdicția de a ocupa anumite funcții, în cazul în care se constată o diferență substanțială între veniturile obținute legal, cheltuielile realizate și averea dobândită.