Banii. Din istoria lor

Разное

Banii. Din istoria lor

Am ajuns la a doua literă din alfabet şi am decis să vorbim despre ceva care în fiecare zi este utilizat de fiecare dintre noi – banii. Poate nu chiar direct fac parte din domeniul fiscal, însă, fără ei nu putem vorbi de Buget, Impozite, TVA etc. La magazin, la școală, la farmacie, în familie, la TV, în ospețiie - peste tot auzim despre bani. V-ați gândit vreodată de când oamenii au început a-i utiliza? Ştim că banii sunt de două feluri – monede şi bancnote şi că, cu ajutorul lor ne putem procura rechizite şi dulciuri sau să achităm serviciile comunale. Adică achităm cu ei produsele şi serviciile utilizate. Mai cunoaşteţi ceva despre ei, de exemplu, cum se numesc în alte state sau cum au apărut pe teritoriul ţării noastre? Nu din totdeauna banii au fost folosiţi ca mijloc de plată. În trecutul îndepărtat nu se plătea cu bani, dar se făcea schimb în natură. Probabil aţi mai auzit că în epoca de piatră oamenii nu aveau bancnote şi nici monede. Se obişnuia să se facă schimb de bunuri între ei: de exemplu, un vânător putea să schimbe pieile de animale cu grâu de la un fermier sau un pescar putea să dea unui vânător scoici decorative în schimbul unui topor de piatră şlefuit. Ştiţi cum se numea acest schimb sau aşa tip de plată? Dacă nu ştiaţi până acum, déjà veţi cunoaşte că se numea troc. Ulterior au început să apară monede în formă de scoici în China, precum şi monede din metaluri preţioase în alte ţări. O monedă conţinea o cantitate exactă de metal, precum aur sau argint, care avea o valoare cunoscută. Acest tip de bani mai este cunoscut sub numele de „bani metalici”, valoarea lor fiind garantată de metalul preţios din care era făcută. Astfel, cei din aur aveau o valoare mai mare şi puteai cumpăra mai mult cu ei. Grecii antici au adoptat rapid această idee nouă şi au început să producă monede de argint şi de bronz, în deosebi drahma de argint. Aceste monede antice conţineau o cantitate specifică de metal şi aveau o anumită valoare. Pentru a garanta greutatea, monedele erau marcate cu sigiliul regelui, al oraşului sau al ţării emitente.

Numele lui Alexandru cel Mare, cu siguranţă, l-aţi auzit la orele de istorie…Iată că numele său este legat şi de bani. Anume el a simplificat cursul de schimb, fixând o rată de schimb de 10 monezi de argint pentru una de aur. Tot el era cunoascut drept unul dintre primii mari cheltuitori ai lumii: întreţinerea uriaşei sale armate costa o jumătate de tonă de argint pe zi. Dar omenirea s-a dezvoltat, oamenii munceau din ce în ce mai mult şi odată cu asta s-a intensificat comerţul şi déjà era nevoie de tot mai mulţi bani. Prin urmare, s-a început utilizarea bancnotelor, pentru că, vă daţi seama, aurul şi argintul nu mai puteau face faţă unei cereri atât de mari, cu toate că erau mulţi meşteri care se ocupau cu meşteşugăritul monedelor. S-a ajuns la concluzia că e nevoie de alt material, mai accesibil pentru a face banii şi s-a început utilizarea hârtiei. Primii bani din hârtie au apărut în China în jurul anului 900, iar în 960, emisiunile de bancnote au devenit regulate. În următoarea sută de ani, hârtia a devenit ban în India, Japonia şi Persia. Europenii au aflat despre banii de hârtie de la Marco Polo care, între 1275 şi 1292, a trăit în China. Ştiţi când au apărut primele bănci - întreprinderile financiare care efectuau operații de plată? Primele bănci au apărut în jurul anului 1400, la Barcelona şi Genova, dar despre ele vom vorbi altădată. Cum vă imaginaţi că circulau banii în afara ţărilor? Pentru călătorii şi activităţi de comerţ, deplasarea în altă ţară presupunea şi schimbarea banilor. În Germania, plăteai în mărci germane. Dacă părăseai Germania şi călătoreai în Franţa, trebuia să-ţi schimbi mărcile germane în franci francezi şi tot aşa se proceda în alte ţări. Să vorbim puţin şi despre apariţia banilor pe teritoriul ţării noastre… Istoria ne demonstrează că pe teritoriul Daciei circulau monedele macedonene ale lui Filip al II-lea, iar, după cucerirea Macedoniei de către romani, dinarii republicani. Strămoşii noştri, dacii, au început să bată monede în atelierele proprii. Prin 280 î.H. apar monede dacice din argint, ale caror desene le imitau pe cele de pe banii macedoneni sau romani. Acestea circulau în paralel cu monedele greceşti sau romane. Baterea de monede în atelierele dacilor a încetat în perioada care a urmat cuceririi teritoriului de către romani (anul 106 după Christos), treptat fiind introduse monedele care circulau în Imperiul Roman. În Ţara Romanească, Vlaicu Vodă (1364-1377) a bătut, începând cu 1365, ducaţi de argint (18-21 mm diametru, 1,05 grame), iar pe teritoriul Moldovei, la Suceava s-au bătut groşi şi semigroşi după modelul celor polonezi, emişi sub domnia lui Petru Muşat (1375-1391), dar şi pe timpul lui Ştefan cel Mare.

Istoria banilor este foarte vastă şi interesantă. Cu siguranţă, veţi mai descoperi lucruri interesante despre bani. În continuare vrem să vorbim puţin şi despre istoria monedei europene – Euro. Moneda europeană a fost lansată la începutul anului 1999, dar a fost pusă în circulaţie la începutul anului 2002. Producerea bancnotelor a început în iulie 1999, procesul implicând 15 imprimerii, aflate pe teritoriile tuturor celor 12 state afiliate atunci la zona euro: Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia şi Finlanda. Imprimeriile au tipărit 14,89 miliarde de bancnote şi au bătut 52 de miliarde de monede, folosind 250.000 de tone de metal. În prezent, Euro este monedă naţională în statele membre UE. La final, vă propunem o listă cu denumirile bancnotelor naţionale în unele ţări, aşa, ca să cunoaşteţi mai multe lucruri, căci cine ştie mai multe, este mai informat şi mai puternic! Vă dorim să creşteţi mari şi isteţi ca să ştiţi a gestiona corect banii pe care-i veţi câştiga! Afganistan – afgani Albania - Lek Argentina - Peso argentinian Armenia - Dram. Belarus – rubla belorusă Brazilia – real Bulgaria - Leva Canada – dolar canadian Cuba – peso cubanez India - Rupie indiană Japonia - Yen Polonia - Zlot polonez Suedia - Coroană suedeză Turcia – lira turcească

Марина Кэлдаре

Учреждения:

Периодическое издание "Monitorul Fiscal FISC.md"

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

6651 просмотры

Дата публикации:

22 Февраль /2017 09:59

0 комментарии

Только для пользователей зарегистрированные и авторизованные обладают право публиковать комментарии

Отзыв

ПИ "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Вам необходим оперативный и полный ответ на вопрос?

Задай вопрос

Отзыв

Разное